Levitic 27:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Tot ce urmează, dăruit Să fie, cum făgăduit I-a fost lui Dumnezeu, nu are A fi apoi, scos la vânzare. Ce s-a promis că va fi dat, Nu poate fi răscumpărat – Fie el om sau dobitoc, Ori un ogor sau poate-un loc Dintr-o moșie-a omului. Ceea ce-I dați voi, Domnului, Când faceți o făgăduință, Trebuie să aveți știință Că toate-aceste acum sânt Un lucru care e prea sfânt.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁸ Orice lucru oferit, pe care un om îl oferă pe deplin Domnului din tot ce este al lui, fie om, fie animal, fie vreun teren din moșia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat. Orice lucru oferit astfel va fi preasfânt pentru Domnul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Niciun lucru pe care un om îl poate închina lui Iahve din tot ce are, indiferent că este om, animal sau teren agricol din proprietatea lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat. Tot ce va fi închinat astfel, va fi considerat foarte sfânt pentru Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Niciun dar închinat pe care îl va închina cineva Domnului din tot ce are el, de la om până la animal sau din câmpul proprietății lui să nu fie vândut, nici răscumpărat: orice lucru închinat este preasfânt pentru Domnul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință va fi un lucru preasfânt, pentru Domnul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁸ Totuși niciun dar predat, pe care îl va preda cineva Domnului, din tot ce are el de la om până la dobitoc sau din câmpul moșiei lui, să nu fie vândut sau răscumpărat; orice lucru predat este preasfânt pentru Domnul.

Levitic 27:28 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Cronici 31:14

Levitul Core, acel care, Pe Imna, drept părinte-l are – Și care fost-a rânduit Ca ușier la răsărit – Fusese supraveghetor Al tuturor darurilor Cari pentru Domnul se adună, Date fiind, de voie bună. Acestea erau daruri care Se închinau prin ridicare. În grija lui – de-asemenea – Și lucruri sfinte, mai avea.

Exodul 22:20

Pe cel care a îndrăznit S-aducă, altui dumnezeu, Jertfe – căci Domnul e, mereu, Singurul Domn de peste fire – Zdrobește-l, cu desăvârșire!”

Езекиел 44:29

„Drept hrană a preoților, Sunt darurile de mâncare Ce le aduce fiecare, Sau jertfele ce-s cu menire De vină ori de ispășire, Și tot ce fi-va închinat Lui Dumnezeu și-I va fi dat De Israel, după dorință, Adică prin făgăduință. Toate acestea-s ale lor: Sunt, deci, ale preoților.

Езекиел 48:14

Câmpul pe care-l vor avea, Să-l vândă, ei nu vor putea. Nici să îl schimbe nu pot, dacă, Voiesc cumva, un schimb să facă. Pârga aceasta-n țară-aflată Nu poate fi înstrăinată, Căci ea este a Domnului Fiindu-I închinată Lui.

Levitic 21:22

Îngăduit îi este lui Ca, din mâncarea Domnului – Fie că lucrurile-s sfinte, Fie că ele sunt prea sfinte – Pentru folosul său, să ia.

Levitic 27:21

Ci Domnului va fi-nchinat, Atuncea când are să vie, Din nou, anul de veselie, În care-al său cumpărător Va părăsi acel ogor. Să-l hărăziți dar, Domnului, Și să îl dați preotului.

Levitic 27:27

Dacă vorbire se va face Despre acele dobitoace Care se știu că-s necurate, Putea-vor fi răscumpărate Cu prețul ce s-a stabilit, Plus o cincime-adăugit. Atunci când se va fi-ntâmplat Că nu a fost răscumpărat, Va trebui a fi vândut, Cu prețul care s-a făcut.

Levitic 27:29

Un om care-i făgăduit Că are a-I fi dăruit Lui Dumnezeu – deci închinat – Nu poate fi răscumpărat, Ci trebuie ca să se știe Că, omorât, are să fie.”

Numeri 18:14

Îți spun dar, spre a ta știință: Tot ce e prin făgăduință – În Israel – închinat Mie, Va fi, de-acum, dăruit ție.

Matei 25:41

Către acei care-au să fie La stânga, zice-va: „Plecați – Voi – de la Mine, blestemați! Locul pe care îl aveți, E-n focul veșnic! Vă duceți! L-am pregătit diavolului, Vouă și îngerilor lui!

Romani 9:3

Aproape că aș fi dorit, Ca anatema, să fiu eu – Departe de Hristos, mereu – Doar pentru frații mei firești Și pentru rudele trupești.

1 Corinteni 16:22

Dacă, cumva, se dovedește, Că cineva nu Îl iubește Pe Domnul nost’, Hristos Iisus, Să fie, anatema, pus! Mai înainte de-a fi gata Epistola, zic: „Maranata!” (Cuvântul, tălmăcit, e bine, Prin „Iată, Domnul nostru vine!”)

Galateni 3:10

Căci toți cei cari se bizuiesc Pe fapta Legii, se vădesc Că-s sub blestem, precum s-a zis Și cum e, în Scriptură, scris: „Cel care n-o să stăruiască, În toate, ca să împlinească Ceea ce-n cartea Legii scrie, Acela, blestemat, să fie!”

Galateni 3:13

Hristos, însă, S-a arătat, Acum, și ne-a răscumpărat, De sub blestemul Legi-apoi, Făcându-se El, pentru noi, Blestem – așa precum s-a zis, Și, în Scriptură, este scris: „În veci, să fie blestemat Cel ce, pe lemn, e atârnat.”

Deuteronom 25:19

Atunci când o să ai odihnă – Când Dumnezeu îți va da tihnă – După ce ai să-i nimicești Pe-ai tăi vrăjmași și-ai să primești Țara promisă-n stăpânire Ca să îți fie moștenire, Lui Amalec nu-i da uitare, Ci șterge-i neamul, de sub soare.”

Deuteronom 7:26

Să nu cumva să te apuci Și-n a ta casă să aduci Apoi, un lucru urâcios, Pentru că fi-vei – ne-ndoios – Cu el odată, nimicit. Tu trebuie să fii scârbit De-așa ceva; să te-ngrozești De ele și să te păzești, Căci lucrurile arătate Ajuns-au a fi blestemate.”

Iosua 6:26

Iosua-n urmă a jurat Și-a zis atuncea: „Blestemat, În fața Domnului, să fie Cel care va-ndrăzni să vie Să se apuce să trudească Și Ierihonul să-l zidească. Cu prețul primului născut, Să-i pună piatra de-nceput. Cu viața celui mai mic fiu, Să-i pună poarta-ntr-un târziu!”

Iosua 7:1

Israel a păcătuit – Prin ceea ce a săvârșit – Față de Domnul, cu privire La lucrul dat spre nimicire. Astfel, Acan – acela care, Pe Carmi, ca părinte-l are, Apoi pe Zabdi și-n sfârșit Și pe Zerah, fiind venit Din a lui Iuda seminție – Aprinse-a Domnului mânie, Peste întregul Israel, Căci ascunsese, pentru el, Lucruri de care avea știre Că date-s pentru nimicire.

Iosua 7:25

Iosua, astfel, a vorbit: „Iată că ne-ai nenorocit, Prin felu-n care ai lucrat. De ce, porunca, mi-ai călcat? De ce n-ai ascultat de mine? Domnul aduce, peste tine, Nenorocirea, cum a zis!” Cu pietre-Acan a fost ucis, De către-ntregul Israel.

Judecători 21:11

Bărbații, să-i ucideți voi! Veți omorî femei apoi, Dar numai pe acelea care Știu ce înseamnă-mpreunare Cu un bărbat. Acum, porniți Și-ntocmai să îndepliniți Poruncile ce vi s-au dat!”

Judecători 21:18

Dintre-ale noastre fete, noi Nu vom putea lua apoi, Ca să le dăm, soții să fie În Beniamin. Bine se știe, Că Israelul a jurat, Zicând: „Să fie blestemat Acela care o să vrea, Pe fiica lui, ca să o dea – Nevastă – pentr-un Beniamit!”

Judecători 21:5

Israeliți-au zis apoi: „Cine sunt cei cari – dintre noi – Nu s-au suit la adunare, Atunci când mers-am fiecare, Să stăm în fața Domnului, Pentru a cere sfatul Lui?” De-aceea ei au întrebat, Pentru că toți s-au fost legat, Cu jurământ, contra oricui N-ar merge-n fața Domnului, La Mițpa. Ei, când au jurat, În acest fel, au cuvântat: „Cu moartea, fi-va pedepsit, Cel ce, la Mițpa, n-a venit!”

1 Samuel 15:18

Atunci când Domnul te-a trimis La Amalec, astfel ți-a zis: „Să nimicești, de peste fire – Fără nici o deosebire – Pe-Amaleciți. Să faci război, Până-i vei nimici apoi.”

1 Samuel 15:3

Te pregătește dar, de drum! Du-te la Amalec acum, Să-l nimicești de peste fire! Să nu faci vreo deosebire, Ci să ucizi femei, bărbați, Copii și prunci – tot ce aflați! Să nu cruțați măgari sau boi, Cămile sau turme de oi.”