Levitic 25:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Al cincizecilea an, să știți Că trebuie să îl sfințiți. Dați veste, peste-ntreaga fire, Că a venit o slobozire În țară, peste toți acei Cari sunt locuitori ai ei. Anul acela, vreau să fie, Pentru voi, an de veselie. Către moșia ce o are, Se va întoarce fiecare; La ale voastre case-apoi, În acel an, să mergeți voi, Căci i se cere omului Să meargă la familia lui.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁰ Să sfințiți cel de-al cincizecilea an și să vestiți în țară eliberarea, pentru toți locuitorii ei. Acesta să fie pentru voi Anul de veselie: fiecare dintre voi să se întoarcă la proprietatea lui și fiecare dintre voi să se întoarcă la clanul lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Să sfințiți al cincizecilea an și să anunțați (atunci) libertatea în toată țara pentru toți locuitorii ei. Acesta să fie pentru voi anul de veselie. Atunci, fiecare dintre voi să se întoarcă la proprietatea lui și la clanul lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Să consacrați anul al cincizecilea și să vestiți libertatea în țară pentru toți locuitorii ei: să fie pentru voi an jubiliar; fiecare dintre voi să-și primească înapoi proprietatea și fiecare să se întoarcă în familia lui!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ și să sfințiți astfel anul al cincizecilea. Să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare dintre voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare dintre voi să se întoarcă în familia lui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Și să sfințiți anul al cincizecelea și să vestiți slobozenie în țară tuturor locuitorilor ei; să vă fie o veselie; și să vă întoarceți fiecare la moșia lui și să vă întoarceți fiecare la familia lui.

Levitic 25:10 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Esdra 1:3

Doresc să aflu, mai apoi, Cine anume, dintre voi, E din poporul Domnului? Aceia care sunt ai Lui, Sunt liberi de-a pleca-napoi, Iar Dumnezeu fie cu voi! Deci, la Ierusalim plecați Și-acolo vreau să ridicați O Casă Domnului pe care Neamul lui Israel Îl are. Căci numai Domnul e, mereu, Adevăratul Dumnezeu, Iar locul Lui – după cum știm – Se află la Ierusalim.

Psalmi 146:7

Cei asupriți primesc – mereu – Dreptate, de la Dumnezeu. Belșug de pâine, El a dat Și pe flămânzi i-a săturat. Domnul îi izbăvește-apoi, Pe cei cari sunt prinși de război.

Exodul 20:2

„Eu, Domnul sunt și sunt mereu, Al lui Israel Dumnezeu. Din al Egiptului ținut, În care rob ai fost făcut – Din a robiei casă-amară – Eu, Dumnezeu, te-am scos afară.

Isaia 49:9

Să spui prinșilor de război: „Haideți, ieșiți – acum – și voi!” Celor ce-n beznă sunt aflați, Ai să le spui: „Vă arătați!” Pășune, ei vor fi avut, Pe drumuri. Loc, pentru păscut, Pe toate coastele-o să fie.

Isaia 63:4

Căci a venit ziua cea mare. Era o zi de răzbunare Și-un an anume pentru cei Cari sunt răscumpărați ai Mei.

Ieremia 34:10

Poporul și aceia cari Se dovedeau a fi mai mari Au făcut astă învoială, Legatu-s-au – fără-ndoială – Să-și slobozească fiecare Pe frații pe cari, robi, îi are. Apoi, cu toții au făcut Așa precum li s-a cerut, Căci robii și i-au slobozit.

Ieremia 34:8

Iată cuvântul Domnului, Spre Ieremia, robul Lui, Când Zedechia a făcut O învoială și-a cerut Poporului ce se vădea Că la Ierusalim ședea, Ca să vestească, peste fire, Atunci, o mare izbăvire A robilor. El le-a cerut,

Езекиел 46:17

Dar dacă el are să ia Din moștenirea lui, să dea Un dar, aceluia pe care, Drept slujitor al său îl are, Slujbașul – darul – îl va ține Până la vremea-n care vine Anul cel slobod, iar apoi, Darul se-ntoarce înapoi, La domnitor. Doar fiii lui, Din moștenirea tatălui, Putea-vor ca să stăpânească Ceea ce au să dobândească.

Levitic 25:11

Al cincizecilea an să fie – La voi – un an de veselie. Atuncea, să nu semănați; De-asemenea, nu secerați Nimic, din roadele acele, Date de câmpuri, de la ele. Roadele viei netăiate, Nu trebuie-a fi adunate.

Levitic 25:13

În acel an de veselie, Oricine trebuie să vie La casa și familia lui.

Levitic 25:41

Atunci – când anu-acela vine – Are să iasă de la tine Și el și cei ce-l însoțesc – Copiii lui – căci Eu doresc Să meargă la al său ogor – La țarina părinților – Și cu familia lui să fie,

Levitic 25:54

Iar dacă se va fi-ntâmplat Că nu este răscumpărat, Atunci, singur să iasă el, Din casa omului acel – Cu-ai săi copii – când o să vie Anul ales, de veselie.

Luca 1:74

Că după ce vom fi scăpat De-ai noști’ vrăjmași, prin mâna Lui, Cu toți sluji-vom Domnului, Fără de frică, locuind

2 Corinteni 3:17

Căci Domnul este Duh, iar unde, Duhul lui Dumnezeu pătrunde, Acolo-ndată, negreșit, Și slobozenia a venit.

Galateni 4:25

Căci prin Sinai e-ntruchipată Roaba Agar, de astă dată. El e-n Arabia – cum știm – Și-arată spre Ierusalim, Care, acuma, negreșit – Cu-ai săi copii – este robit.

Galateni 5:13

„La slobozenie-ați fost chemați, Acum, cu toți, dragii mei frați. Dar să nu facă nimenea, O pricină apoi, din ea Prin cari să poată să trăiască, Doar pentru firea pământească, Ci unii, altora, să știți – Cu dragoste – să vă slujiți.

1 Petru 2:16

Ca oameni slobozi vă purtați, Dar fără ca să preschimbați Această slobozenie-n voi, În haina răutăți-apoi; Ci vreau să vă purtați, mereu, Ca robi dar, ai lui Dumnezeu.