18 Afară de pâinile-aceste, O ardere de tot mai este De trebuință, Domnului. Astfel, Îi veți aduce Lui, Și șapte miei de-un an – miei care, Fără cusur, sunt, fiecare. Veți mai aduce un vițel Și doi berbeci, pe lângă miel. La toate-acestea, nu uitați Apoi, să mai adăugați Și darul vostru de mâncare; Să-l însoțească fiecare, Cu jertfa pentru băutură. Acestea fi-vor, ca măsură, Precum sunt cele-obișnuite Care, de foc, sunt mistuite, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.
18 Împreună cu pâinile să aduceți, ca ardere-de-tot pentru Domnul, șapte miei de un an, fără cusur, un taur din turmă și doi berbeci. La acestea să adăugați darul de mâncare și jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc, de o aromă plăcută Domnului.
18 Împreună cu pâinile, să aduceți ca ardere integrală pentru Iahve, șapte miei de un an, fără defect, un vițel și doi berbeci. La acestea să adăugați darul de mâncare și sacrificiile de băutură – toate urmând să fie consumate de foc. Ele vor produce o aromă plăcută lui Iahve.
18 Să aduceți împreună cu pâinile șapte miei de un an fără meteahnă, un vițel și doi berbeci: să fie ardere de tot pentru Domnul cu ofranda lor și cu jertfa lor de băutură. Este jertfă prin foc, mireasmă plăcută Domnului.
18 Afară de aceste pâini, să aduceți ca ardere-de-tot Domnului șapte miei de un an, fără cusur, un vițel și doi berbeci; să adăugați la ei darul de mâncare și jertfa de băutură obișnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului.
18 Și să aduceți cu pâinea șapte miei de câte un an fără cusur și un vițel din cireadă și doi berbeci; ei vor fi ardere de tot pentru Domnul cu darul lor de mâncare și darurile lor de băutură, o jertfă arsă cu foc, miros plăcut Domnului.
Dacă ăst dar va fi, în urmă, Adus ca ardere de tot De la cireadă, Eu socot Ca două cereri să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Jertfa pe care Mi-o dă Mie, La ușa cortului, adusă Are să fie și-apoi pusă Acolo-n fața Domnului, Pentru a fi-nchinată Lui, Căci astfel doar darul făcut, Îi va fi Domnului, plăcut.
Voi, două pâini, o să luați, Din case. Să le legănați Întâi, precum vă sunt cerute. Ele vor trebui făcute Numai din a făinii floare. Două zecimi de efă are Făina ce va fi luată, Pentru o pâine frământată. Când totul fi-va terminat, Coapte vor fi, cu aluat. Acestea-s roadele-ntâi date Și Domnului vor fi-nchinate.
Un țap apoi, să mai luați, Pe care trebuie să-l dați, Ca jertfă pentru ispășire. Drept jertfă pentru mulțumire, Va trebui să dați doi miei – Numai de-un an, să fie ei.
Pe lângă turtele acele – Va fi și pâine, dăruită. Aceasta trebuie dospită, Pentru că pâinea, loc, își are, În darul său, pentru mâncare Și însoțește jertfa lui, De laudă a Domnului Și jertfa a cărui menire Este a fi de mulțumire.