Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Levitic 19:32 - Biblia în versuri 2014

32 În fața perilor albiți, Să te ridici. Să îi cinstiți Pe cei ce sunt bătrâni, mereu. Teamă să ai de Dumnezeu, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

32 Să te ridici înaintea perilor albi și să-l onorezi pe cel bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

32 Să te ridici înaintea oamenilor cu părul alb; și să onorezi pe cel bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău! Eu sunt Iahve!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

32 Să te ridici în fața părului cărunt și să-l cinstești pe bătrân! Să te temi de Dumnezeul tău! Eu sunt Domnul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

32 Să te scoli înaintea perilor albi și să cinstești pe bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

32 Să te scoli înaintea capului cărunt și să cinstești fața bătrânului și să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Levitic 19:32
15 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Rahela spuse: „Domnul meu, Să nu te superi, dacă eu Nu mă ridic – nu voi putea; Căci iată, rânduiala mea – Aceea a femeilor – Azi mi-a venit.” Idolilor – Laban – urma, nu le-a găsit, Oricât de mult s-a străduit.


Iosif, atunci, pe fiii săi, De lângă Iacov, i-a luat Și-n fața lui, s-a închinat.


La Solomon, apoi, s-a dus, Făcând așa precum a spus. Când a ajuns la împărat, Acesta i s-a închinat Și-a poruncit adus să fie – Lângă-al său scaun de domnie – Alt scaun, pentru mama lui. La dreapta împăratului, Bat-Șeba-apoi s-a așezat


Iată ce trebuie apoi: De Domnu, să vă temeți voi, Căci – din Egipt – ați fost scăpați De brațul Său. Lui vă-nchinați! Jertfe, doar Lui să-I dăruiți Și numai Lui să Îi slujiți!


Elihu a tăcut din gură Până atunci. Nu îndrăznea – Căci cel mai tânăr se găsea – Să cuvânteze. În sfârșit,


Elihu, al lui Barachel, Din Buz, s-a repezit și el, Să le vorbească: „Tânăr sânt – N-am anii voști’ pe-acest pământ – De-aceea nici n-am îndrăznit – Teamă mi-a fost – și m-am ferit Să vă descopăr gândul meu.


Părul cel alb e o cunună Pe care poate să o pună Neprihănirea – ea o are, Ascunsă, pe a ei cărare.


Tăria-i a tinerilor Slavă, iar a bătrânilor Podoabă de înțelepciune Sunt perii albi, ce-o să-i adune.


Ascultă-ți tatăl! Să-l cinstești! Mama, să nu-ți disprețuiești Atuncea când îmbătrânește.


Oameni-or fi asupritori; Se vor vădi răuvoitori, Căci apăsa-va fiecare Pe cel pe cari aproape-l are. Omul bătrân va fi lovit De către tânăr. Negreșit, Omul care e pus în cinste, Lovit e de cel fără minte, Cari se vădește de nimic.


Mai marii noștri-au fost luați De către ei și spânzurați. Pe cei bătrâni, nu i-au cinstit.


De rău, pe surd, să nu-l vorbiți. Să nu îi puneți, orbului, Vreo piedică, în calea lui – Știind că n-are să o vadă – Și să îl faceți ca să cadă. Teamă s-aveți de Dumnezeu, Căci eu sunt Domnul, tot mereu.


Deci fraților, mereu, să dați – La toți – ceea ce datorați: Cui datorați birul, să știți Că trebuie să îi plătiți; La cel ce vamă-i datorați, Vamă va trebui să-i dați; Cui frica-i datorați apoi, Frică să știți să îi dați voi; Iar dacă cinste-i datorați, Atuncea cinste să îi dați.”


„Când mustri un bătrân, să știi, Lipsit de-asprime, ca să fii; Pentru greșeala arătată, Tu sfătuiește-l, ca pe-un tată. Pe tineri, când îi sfătuiești, Drept frați ai tăi, să-i socotești.


Pe toți oamenii, să-i cinstiți. Pe frați, doresc, să îi iubiți. Teamă s-aveți – vă îndemn eu – Necontenit, de Dumnezeu. De-asemeni, trebuie să știți, Ca, pe-mpărat, să îl cinstiți.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ