23 Apoi Aaron să intre în Cortul Întâlnirii, să se dezbrace de veșmintele de in, cu care se îmbrăcase când intrase în Locul Sfânt, și să le lase acolo.
23 Apoi Aaron să intre în cortul Întâlnirii, să se dezbrace de hainele de in cu care se îmbrăcase când intrase în locul foarte sfânt; și să le lase acolo.
23 Și Aaron să intre în cortul întâlnirii și să se dezbrace de hainele sale de in cu care se îmbrăcase când a intrat în sfântul locaș și să le lase acolo.
Atunci când vor intra cu toți, În locul sfânt, cei ce-s preoți N-o să mai trebuiască, iară, În curtea cea de dinafară Să iasă, căci hainele lor – Pe cari în timpul slujbelor Le folosesc – vor fi lăsate, Mereu, în locu-acela, toate, Pentru că ale lor veșminte Nu-s simple haine, ci sunt sfinte. Alte veșminte au să-și pună Atunci când oameni se adună Și au să meargă-n fața lor, În curtea ce-i pentru popor.”
Atunci când au să iasă iară, În curtea cea de dinafară, Ca să se ducă la popor, Vor lepăda hainele lor – Cu care îmbrăcați ei sânt La slujbă în Locașul sfânt – Și în odăile pe care Sfântul Locaș al Meu le are, Au să le-așeze. Vor putea Ca alte straie să își ia, Mai înainte să pășească Afară, ca să nu sfințească Întreg poporul adunat, Cu straiele ce le-au purtat.
Țapul va duce-atunci, cu el, Greșelile lui Israel – Fărădelegi ce-a săvârșit – Într-un pământ sterp, pustiit. Deci țapul trebuie să fie Eliberat, doar în pustie.
Să-și ia, pe el, tunica lui – Deci tunica preotului – Care, din in, este țesută. Să-și ia izmana lui, făcută – De-asemenea – din in subțire, Și brâul, ale cărui fire – La fel – din in, s-au împletit. Apoi să-și pună – negreșit – Mitra de in. Aste veșminte Sunt, pentru preot, haine sfinte. Cu ele, fi-va îmbrăcat, După ce-ntâi el s-a spălat.
Să se dezbrace, de veșminte, Să își ia altă-mbrăcăminte, Căci trebuie, afar’, să scoată – Din tabără – cenușa toată; Iar locu-n cari s-a aruncat, Trebuie-a fi un loc curat.
Iată că Domnul a făcut Ceea ce Legea n-a putut, Pentru că firea pământească A reușit să o oprească, Lăsând-o fără de putere. Dar Dumnezeu – prin a Lui vrere – Atuncea a intervenit Și astfel, fost-a osândit Păcatu-n firea pământească, Căci L-a trimis să se jertfească Pe însuși Fiul Său – Cel care – O fire asemănătoare, Cu a păcatului, luase Când, înspre lume, se-ndreptase,
Și cu Hristos a fost la fel: O dată, S-a dat jertfă El Și ale multora păcate, De către El, au fost purtate. Apoi, El o să vină iară, Să Se arate-a-doua oară – Nu cu privire la păcat – Ci doar pentru a le fi dat Celor ce-așteapăt-a Lui venire, Darul – adică mântuire.”