Levitic 16:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Când face slujba ispășirii Aron, în cortul întâlnirii, Nimeni să nu se afle-n el. Numai Aron este acel Care primește învoire, Să săvârșească ispășire, Pentru locașul Meu cel sfânt, Pentru toți cei cari ai lui sânt Și pentru tot poporu-acel, Cari este al lui Israel.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁷ Nimeni să nu fie în Cortul Întâlnirii din momentul în care el va intra în Locul Sfânt ca să facă ispășire și până când va ieși, atunci când va fi făcut deja ispășire pentru el, pentru familia sa și pentru toată adunarea lui Israel.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Din momentul în care el va intra în locul foarte sfânt ca să facă achitare și până când va ieși – după ce va fi făcut deja achitare pentru el, pentru familia lui și pentru toată adunarea lui Israel – nimeni (din popor) să nu fie în cortul Întâlnirii.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Să nu fie niciun om în cortul întâlnirii de când intră [Aaròn] să facă ispășirea în sanctuar până când iese el. Să facă ispășire pentru el și pentru casa lui și pentru toată adunarea lui Israél.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Să nu fie nimeni în cortul întâlnirii când va intra Aaron să facă ispășirea în Sfântul Locaș, până va ieși din el. Să facă ispășire pentru el și pentru casa lui și pentru toată adunarea lui Israel.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Și să nu fie niciun om în cortul întâlnirii când va intra să facă ispășire în sfântul locaș până va ieși și va face ispășire pentru sine și pentru casa sa și pentru toată obștea lui Israel.

Levitic 16:17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Cronici 6:34

Al lui Elcana, după care, Ieroboam, la rând, apare, Precum și al lui Eliel Și al lui Toah, după el;

Exodul 34:3

Când vei veni, din nou, la Mine, Nimeni nu va mai fi cu tine; Nimeni, pe munte, nu va sta; Nimeni nu se va arăta Pe tot cuprinsul muntelui. Să nu pască, în jurul lui, Atunci, nici turmele de oi Și nici cirezile de boi.”

Isaia 53:6

La fel precum sunt niște oi Rătăcitoare, eram noi, Căci fiecare își vedea De drumul pe care-l avea. Pe El, Domnu-L făcu să cadă, Nelegiuirii noastre, pradă.

Daniel 9:24

Numărul săptămânilor Sortite pentru-al tău popor Și pentru-a ta sfântă cetate – Până când fi-vor încetate Relele ce sunt săvârșite Și până vor fi ispășite Păcatul și nelegiuirea De cari umplută este firea, Până când fi-va arătată Neprihănirea minunată Care urmează ca să vie Și veșnică are să fie, Pân’ la pecetluirea care Astă vedenie o are Și cu această prorocie, Și până când are să fie Făcută ungerea pe care O va primi Acela care Este drept Sfânt al sfinților – Numărul săptămânilor De cari îți pomenisem ție, De șaptezeci, are să fie.

Levitic 16:16

Aron deci, prin a sa menire, Să facă astfel, ispășire, Pentru locașul Meu cel sfânt Și pentru toate câte sânt Necurății, în rândul lor – Acela al copiilor Lui Israel – pentru oricare, A legilor Mele, călcare, Prin care au păcătuit. La fel, trebuie împlinit Și pentru cortul ce-i chemat „Al întâlnirii”, cort aflat În mijlocul poporului, În mijlocu-ntinării lui.

Levitic 16:18

Când se va-ntoarce înapoi – Afară deci – Aron, apoi, Va merge la altarul Lui, Aflat în fața Domnului, Să facă, prin a sa menire – Și pentru-acesta – ispășire. Din sângele vițelului, Precum și din al țapului, Să ia apoi, să ungă dar, Coarnele-aflate pe altar.

Luca 1:10

În Templul Sfânt. În faptul serii, Veni și ceasul tămâierii, Iar tot norodul adunat, Afară, rugi a înălțat.

Fapte 4:12

Voiesc dar să vă dau de știre Că-n nimeni alt’ nu-i mântuire Sub ceruri, pentru că – sub soare – Nu-i un alt Nume dat, în care, Omul să fie mântuit. Doar în Iisus, a dobândit Umanitatea, mântuire!”

1 Timotei 2:5

Este un singur Dumnezeu; Și un mijlocitor, mereu, E, între noi, și Cel de Sus: Omul chemat Hristos Iisus,

Evrei 1:3

El – care este oglindirea Slavei, precum și-ntipărirea Ființei Lui, Cel care poate A ține lucrurile toate, Aflate-n cer și pe pământ, Cu-a Lui putere, din Cuvânt – O curăție a făcut, Pentru păcate, și-a șezut În locurile prea înalte, Unde urma ca să se salte, La a Măririi dreaptă stând,

Evrei 9:7

În cea de-a doua, voie are – Să intre – doar preotul mare, O dată-n an, și nu oricum, Ci sânge-având, cu el acum, Ca să-l aducă, negreșit, Pentru păcatul săvârșit De sine însuși, după care, Pentru întreaga adunare – Pentru păcatele găsite Din neștiință-nfăptuite.

1 Petru 2:24

În al Său trup, El a purtat – În acest fel – al nost’ păcat, Pe lemnul crucii, ca apoi, Morți, față de păcate, noi, Pentru neprihănire-n veci, Să viețuim de-acuma deci. Prin ale Lui răni – nu uitați! – Sunteți, acuma, vindecați.

1 Petru 3:18

Și cu Hristos a fost la fel, Pentru că știți prea bine, El, Cel care e neprihănit, Pentru păcate-a suferit – Pentru toți cei nelegiuiți – Ca ei să fie mântuiți, Ca să ne poată-aduce-apoi, La Dumnezeu Tatăl, pe noi. Dar trebuit-a ca Iisus Să-nvie-n duh, spre-a se fi dus,