Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Levitic 14:34 - Biblia în versuri 2014

34 „Atuncea când o să intrați În Canaan, când o să stați În țara de cari aveți știre Că vă voi da-o-n stăpânire, De cumva întâmpla-se-va, Pe-o casă, să trimit, cumva, O rană care se vădește A fi de lepră, trebuiește

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

34 „Când veți intra în țara Canaanului, pe care am să v-o dau în stăpânire, dacă voi trimite o pată infecțioasă în vreo casă din țara pe care o veți stăpâni,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

34 „Când veți intra în zona Canaan pe care o voi da în proprietatea voastră, dacă voi trimite o «rană de lepră» în vreo casă din țara pe care o veți avea,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

34 „Când veți intra în țara Canaánului pe care v-o dau în stăpânire, dacă voi trimite o pată ca de lepră pe vreo casă din țara pe care o veți stăpâni,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

34 „După ce veți intra în țara Canaanului, pe care v-o dau în stăpânire, dacă voi trimite o rană de lepră pe vreo casă din țara pe care o veți stăpâni,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

34 Când veți intra în țara Canaan pe care v‐o dau în stăpânire și voi pune o rană de lepră în vreo casă din țara pe care o veți avea în stăpânire,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Levitic 14:34
28 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Domnu-i vorbi, lui Avram, iară: „Privește astă țară! Toată, Seminței tale-i va fi dată!” Atunci, Avram a construit Altar, Celui ce i-a vorbit.


Scoală și umblă-n țara ta, În țara ce-o vei căpăta!”


Străin, în țară, ești. Eu deci, Îți dau, tot Canaanul, ție – Sămânței tale – pe vecie! Țara va fi a lor, mereu, Și fi-voi al lor Dumnezeu!”


El a vorbit poporului: „De-asculți de glasul Domnului, Făcând numai ce este bine În fața Lui, dacă vei ține Poruncile ce ți le-a dat Și legile ce le-a lăsat, Atuncea nu vei fi lovit, Cu bolile ce au venit Pe Egipteni și-al lor pământ, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt – Acela care, pe-a ta cale, Îți vindecă rănile tale.”


Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu-al Său blestem ce locuiește În casa lor, dar îi veghează Pe buni și-i binecuvântează.


Lumina, Eu o întocmesc, Iar bezna, tot Eu o-mpletesc. Eu dau belșugul și tot Eu Aduc restriștea căci, mereu, Aceste lucruri Eu le fac, Numai după al Meu bun plac.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit – Și lui Aron – și-a poruncit:


Această lege-i privitoare, Apoi, la lepra hainelor, La fel și la a caselor;


În țara lor, Eu v-am adus Și face-voi precum am spus: „Veți stăpâni, în țara lor, Căci Eu o dau ăstui popor. O veți avea în stăpânire. În ea – precum v-am dat de știre Și-i potrivit cu a Mea vrere – Va curge doar lapte și miere.” Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu. De-asemenea, Eu sunt Cel care Alesu-v-am, dintre popoare.


„Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Când veți intra în țara care, Domnul, ca să vi-o deie, are, Din ceea ce-o să secerați Voi de pe câmpuri, să luați Un snop, să-l dați preotului, Ca pârgă-a secerișului.


„Copiilor lui Israel, Vorbește-le, în acest fel: „Atuncea când o să intrați În țara ce-o s-o căpătați, Pământul trebuie lăsat Să se-odihnească; un Sabat, Să țină-n cinstea Domnului.


Într-o cetate, cineva, Cu trâmbița, făr’ a speria Poporul ce se află-n ea? Sau în cetate, peste fire, Se lasă vreo nenorocire Pe care să n-o fi făcut Domnul și să n-o fi știut?


Iată, după porunca Lui, Casa cea mare-i dărâmată; Nici casa mică nu-i cruțată, Ci în bucăți, de-asemenea, Ajunge-a se preface ea.


Al Domnului glas strigă tare, Cetății, iar omul cel care Înțelepciune a avut, De al Lui Nume s-a temut!


Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Eu îl trimit le cel ce fură Și la acel care strâmb jură În al Meu Nume sfânt. Astfel, În casă le va intra el Și are să le-o nimicească Cu tot ce o să se găsească În ea, cu piatra ce-a zidit-o Și lemnele ce-au căptușit-o.”


Și dacă veți veni apoi, În locu-acesta, înapoi – Doar după ce acel pământ Supus va fi Domnului Sfânt – Atuncea nu o să se țină, În seama voastră, nici o vină, Și-acest ținut ce îl doriți, O să puteți să-l stăpâniți, Mereu, în fața Domnului, Păziți fiind, de brațul Lui.


Vom trece, înaintea Lui, În țara Canaanului. Dar moștenirea noastră-o vrem Aici, dincoace, s-o avem.”


„Copiilor lui Israel, Ai să le spui, în acest fel: „Când veți păși, peste Iordan, Intrând în țara Canaan,


„Iată ce legi și ce porunci, Va trebui ca voi – atunci, Neîncetat – să le păziți; Cu grijă, să le împliniți Și cu atenție, mereu, În țara pe cari, Dumnezeu Vi-o dă, cum a făgăduit, Cu-ai voști’ părinți, când a vorbit.


„După ce fi-vor scoase-afară Popoarele, din a ta țară – Din țara pe cari Dumnezeu Ți-o dă spre-a fi a ta, mereu – După ce fi-vor nimicite, După ce fi-vor locuite Cetățile – casele lor – Numai de către-al tău popor,


„Când vei lua în stăpânire Țara, pe care, moștenire, Domnul ți-o dă – atunci când ai, În acea țară, ca să stai –


Pe-aceste pietre adunate, În urmă, fi-vor încrustate Toate cuvintele pe care Această lege-acum le are. Când de Iordan, veți trece voi, Să faceți tot ce v-am spus noi, În țara pe cari Dumnezeu V-o dă s-o stăpâniți mereu – În țara pe-al cărei pământ, Lapte și miere, știți că sânt, Precum promis-a Dumnezeu, Părinților voștri, mereu.


„Pe munte-acum, tu să te sui – Pe Abarim – pe vârful lui; Pe Nebo-apoi vei fi trecut, În al Moabului ținut. De sus, din vârful muntelui, Din fața Ierihonului, Spre Canaan, privește-n zare, Să vezi și tu țara pe care, Acum, în stăpânire, vreau, Lui Israel, ca să i-o dau.


De boli nu ai să fii lovit; De-asemeni, fi-vei ocolit De molime, căci Domnul tău Nu-ngăduie ca peste-al Său Popor, să se abată ele, Ci El – cu molimile-acele – Pe cei ce au să te urască, Are de gând să îi lovească.


Când Iosua a-mbătrânit, Domnul, în ăst fel, i-a vorbit: „Mult ai umblat pe-al vieții drum Și-n vârstă ai ajuns de-acum, Iar țara ce-a rămas și care Vreau s-o supuneți este mare.


Domnul e Cel care omoară, Tot El învie, El pogoară Către a morții locuință Și-apoi, tot El are putință Să scoată – dacă vrea – afară.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ