Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Levitic 13:29 - Biblia în versuri 2014

29 Atunci când întâmpla-se-va, Rană, să aibă cineva, Pe cap sau barbă, negreșit, La preot, trebuie venit, Indiferent de e bărbat Ori e femeie. Cercetat,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

29 Dacă un bărbat sau o femeie are o rană pe cap sau la barbă,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Dacă un bărbat sau o femeie au o rană pe cap sau la barbă,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Când un bărbat sau o femeie au o rană pe cap sau pe bărbie,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Și dacă un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau pe barbă

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Levitic 13:29
19 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Ieroboam, sfat, a ținut Și-apoi, în urmă, a făcut – Din aur – doi viței. I-a pus, În față la popor, și-a spus: „De-acum, nu vreau să ne suim, Cu jertfe, la Ierusalim! Iată, aici, adus-am eu, Pe-al lui Israel Dumnezeu! Privește-L dar, cu încântare, Israele, pe Domnul care, Din al Egiptului ținut, Te-a scos și liber te-a făcut!”


Dacă veni-va cineva Să-Ți facă rugăciune Ție, Sau dacă are ca să vie Întreg poporul – fiecare Având în cuget o mustrare, Pentru păcatul săvârșit –


Dacă veni-va cineva Să-Ți facă rugăciune Ție, Sau dacă are ca să vie Întreg poporul – fiecare Având în cuget o mustrare Pentru păcatul săvârșit –


Atuncea când am auzit Lucrul acesta, m-am mâhnit. Straiul pe care l-am purtat – Și-a mea manta – le-am sfâșiat. Mi-am smuls părul din cap de-ndată Și a mea barbă, totodată.


„Și-au pierdut mințile ei care Au săvârșit fără-ncetare Nelegiuiri, mâncând mereu – Ca pâinea – pe poporul Meu Și nu cată – în orice vreme – Pe Dumnezeu ca să Îl cheme?”


Spuneți dar, ce pedepse noi Să vă mai dea Domnul, când voi, Neîncetat, vă dovediți Că sunteți tot mai răzvrătiți? Tot capul e bolnav și iată, Pe moarte inima se-arată!


Vai, o să fie de oricine, Care numește „răul” „bine”, Iar „binele” – la rândul său – Are să îl numească „rău”! Vai, de cel care o să vină, Spunându-i negurii, „lumină” Și-apoi lumina, se vădește Că, „întuneric”, o numește! Vai o să fie – vă pot spune – De cei ce dau amărăciune Și, drept „dulceață”, o numesc!


(Iată, bătrânul din popor Și cel care e dregător Sunt „capul”. „Coada” se vădește Prorocul care-mpărtășește Numai minciuni, poporului.)


„Tu, fiu al omului, să iei, O sabie. Tăișul ei Să fie-atât de ascuțit, Precum e briciul, negreșit. Capul îți rade-apoi cu ea, Și barba de asemenea. O cumpănă de cântărit Să ai acolo, negreșit, Să poți, apoi, să cântărești Părul și să îl împărțești.


Dar dacă pata nu s-a-ntins Și piele-n juru-i n-a cuprins, Și dacă ea nu a crescut – Ci dimpotrivă, a scăzut – Este o rană dovedită, Că din arsură-i provenită.


Va fi, atunci, omul acel, De către preot, în ăst fel: Dacă rana s-a adâncit Și păr subțire-ngălbenit Are în ea, ca necurat Să-l dea pe omul cercetat. Râie de cap, poate avea – Sau barbă – ori asemenea, Lepră să aibă-i cu putință.


Toți căpitanii – acei cari, Peste cetate sunt mai mari – Știu ca să judece doar dacă, Daruri, au ca să li se facă. Preoții știu să dea povețe Poporului și să-l învețe, Numai atuncea când, o plată, Urmează să le fie dată. Prorocii lui au dovedit Că pentru bani au prorocit. Și iată-i că mai îndrăznesc, Pe Domnul, de se bizuiesc, Zicând: „Dar nu e Dumnezeu, În al nost’ mijloc, tot mereu? Tocmai de-aceea, mai apoi – Nicicând – atinși nu vom fi noi, De valul de nenorocire Ce se abate peste fire!”


Când ochiu-i rău, e-ntunecat Tot corpul; iar atuncea, oare, Cât va putea a fi de mare, Întunecimea trupului, Când neagră e lumina lui?


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ