Кынтаря кынтэрилор 7:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Un vin ales, toarnă-a ta gură, Ce curge lin și cu măsură, Fiind răspunsul ce-l oferi La ale mele mângâieri Pe cari, pe buze, îl simțim Atuncea când noi adormim!”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁹ Cerul gurii tale este ca un vin bun, care curge spre iubitul meu, alunecând ușor pe buzele celor adormiți.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Gura ta să fie ca un vin bun care să meargă direct spre cel iubit, curgând liniștit pe buze înainte să adormim.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Mi-am zis: „Mă voi urca în palmier și voi lua din ramurile sale”. Atunci, sânii tăi vor fi precum ciorchinii de viță-de-vie și mirosul nărilor tale, ca merii.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin, ca răspuns la dezmierdările mele, și alunecă pe buzele noastre când adormim! –

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ cerul gurii tale ca vinul cel mai bun, care lunecă ușor pentru iubitul meu și se furișadă peste buzele celor ce adorm.

Кынтаря кынтэрилор 7:9 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Proverbe 16:24

Cuvintele prietenoase, Sunt ca un fagure de miere: Dulci, dătătoare de putere, Dau sănătate trupului Și îndulcesc sufletul lui.

Proverbe 23:31

Să nu te uiți cum, în pahare, Vinul face mărgăritare, Curgând roșu și înspumat! Ușor, pe gât, ți-a ‘lunecat,

Кынтаря кынтэрилор 2:14

Tu, porumbiță dintre stânci, Din scobiturile adânci Ale prăpăstiilor, mult – Glasul – voiesc să ți-l ascult. Vino degrabă – nu mai sta – Să pot privi la fața ta. Căci glasul tău – o știi prea bine – Cât e de dulce, pentru mine. Să-ți văd obrajii vreau, căci ei Plăcuți sunt, pentru ochii mei.

Кынтаря кынтэрилор 5:16

Dulceață-n cerul gurii are, Iar din ființa lui răsare Un farmec, nemaiîntâlnit. Așa este al meu iubit. Și tot așa am să-l văd eu, Neîncetat, pe scumpul meu, Vouă vă spun, fiice pe care Ierusalimul meu le are!”

Кынтаря кынтэрилор 5:2

„Am adormit, însă veghea, Neobosit, inima mea… Atuncea, auzit-am eu Cum bate prea iubitul meu Și-atuncea doar – în acel ceas – Am auzit eu, al său glas: „Deschide-mi, soră prea iubită, Tu scumpă și neprihănită, Tu porumbițo. Iată, vin! De rouă-mi este capul plin, Și simt cum cârlionții mei – De-ai nopții picuri – îmi sunt grei.”

Romani 13:11

„Și, cu atât mai mult, acum, Când știți că pe al nostru drum, De mântuire, ne-ncetat, Iată că ne-am apropiat. Ea-i mai aproape – ați văzut – Decât atunci când am crezut. E timpul ca să vă treziți Din somn, stând gata, pregătiți, Căci orișicine-a prins de veste În ce împrejurare este.

Efeseni 4:29

Nici un cuvânt, care-i stricat, Să nu mai iasă, niciodat’, Din gura voastră. Când vorbiți, Doar lucruri bune să rostiți, Spre a-i zidi pe-aceia care Vor asculta – din întâmplare – Cuvântul vostru; astfel dar, Au să primească și ei, har.

Coloseni 4:6

Vorbirea voastră, așadar, Să aibă, totdeauna, har; Cu sare, ea să fie dreasă, Să fie o vorbire-aleasă Și-astfel, prin ea, să fiți în stare, Răspuns să dați, la fiecare.

Evrei 13:15

Lui Dumnezeu, să-I dăruim – Prin El – o jertfă, fiecare, Spre lauda Lui, jertfă care E rod al buzelor celor Care, mereu, în drumul lor – În orice loc ei se găsesc – Al Său Nume-l mărturisesc.

Revelația 14:13

Din cer, apoi, alt glas a spus: „Scrie, așa cum îți voi zice: De morți, acum, va fi ferice – De morții care, negreșit, Numai în Domnul, au pierit!” „Aceștia odihni-se-vor De toată osteneala lor, Pentru că ceea ce lucrează – Ale lor fapte – îi urmează” – Ne spune Duhul, lămurit.