Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Кынтаря кынтэрилор 6:11 - Biblia în versuri 2014

11 „Către grădină am plecat Și printre nuci, eu m-am plimbat. Am căutat, în a mea cale, Să văd verdeața de pe vale Să văd via de-a-nmugurit Și rodia de-a înflorit.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

11 Am coborât la grădina cu nuci ca să văd verdeața proaspătă din vale, ca să văd dacă a înmugurit vița și dacă a înflorit rodiul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 „M-am dus în grădina cu nuci ca să admir verdeața proaspătă din vale. Intenționam să văd dacă a înmugurit vița și dacă a înflorit rodiul.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Am coborât în grădina cu nuci ca să văd verdeața de pe vale, să văd lăstarii viei și dacă au înflorit rodiii.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 M-am coborât în grădina cu nuci să văd verdeața din vale, să văd dacă a înmugurit via și dacă au înflorit rodiile.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Mă coborîsem în grădina cu alune ca să văd verdeața din vale, să văd dacă a înverzit vița, dacă au înflorit rodiile.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Кынтаря кынтэрилор 6:11
14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Pe al Său om, și pomi i-a dat – Frumoși și buni – pentru mâncare. Era-n acea grădină mare, Atunci, și pomul cunoștinței, Care deschide conștiinței Ochii spre bine sau spre rău. În Eden, în mijlocul său – Fiind cel mai apreciat – Al vieții pom era aflat.


Dădu lăstari via din vis, Iar apoi, floarea și-a deschis, Și-n urmă, struguri a făcut.


„Eu intru în grădina mea, Soro mireaso și din ea, Smirna o voi culege, care Multe miresme în ea are. Am să mănânc, după plăcere, Și fagurele meu de miere. Apoi, așa precum vreau eu, Beau vinul și laptele meu…” „Haideți prieteni și mâncați! Cu dragoste vă îmbătați!”


„Dar fără ca să bag de seamă, Dorința mea simt că mă cheamă Spre carele unui popor Ce are drept conducător Un om ales, în fruntea lui, Precum în lume altul nu-i.”


„Iată, iubitul meu, știu bine Că la grădina lui s-a dus – La straturile-n care-a pus Miresmele – și printre crini, Își paște turma, în grădini.


Când dimineață o să fie, Vom merge amândoi în vie, Să o vedem de-a-nmugurit, Sau rodia de a-nflorit. Atunci, acolo – vei vedea – Eu am să-ți dau dragostea mea.


Din mandragore a ieșit Mirosul ce ne-a-nvăluit. Deasupra ușii, roade sânt, Ieșite din al nost’ pământ. Sunt roade vechi și roade noi. Le-am pus și le-am păstrat apoi, Iubitule, doar pentru tine, Atunci când vei veni la mine.”


El, de departe, a văzut, Un mic smochin ce a crescut Chiar lângă firul drumului. A căutat, în frunza lui, Gândind, vreo roadă, să găsească, Și foamea, să Își potolească. Însă, nimic nu a găsit, Căci n-a fost timpul de rodit.


Atunci, i-a spus, vierului: „Trei ani trecut-au, de când vin, Ca să strâng roadă, din smochin. Dar, nu rodește. La ce bun, Să îl mai las? Taie-l, îți spun! De ce să facă umbră-n van,


Un lucru, să-nțelegeți, bine: Că nu voi M-ați ales pe Mine. Eu v-am ales! V-am rânduit Și, ca să mergeți, v-am gătit, S-aduceți roade care-apoi Au să rămână. Astfel, voi, Orice veți cere, primi-veți, Dacă-n al Meu Nume, cereți.


Trecând câteva zile-abia, De când, în Antiohia, Se aflau ei, Pavel s-a dus Și, lui Barnaba, el i-a spus: „Hai să ne-ntoarcem, să plecăm Și, pe la frați, să colindăm. Deci, din cetate, în cetate, Trecem prin locurile toate În care noi am poposit Și-n care-am propovăduit Cuvântul. Dacă ți-e pe plac, Îi vom vedea, pe toți, ce fac.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ