Кынтаря кынтэрилор 5:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Iute, pentru iubitul meu, Dezăvorât-am ușa eu, Dar între timp a dispărut Și astfel nu l-am mai văzut. Când îmi vorbea, eu mă simțeam Slăbită, parcă-nebuneam. Atunci, să-l caut, am fugit, Dar nicăieri, nu l-am găsit. În disperare, l-am strigat, Dar n-a răspuns. Nu l-am aflat.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁶ Am deschis iubitului meu…, dar iubitul meu se întorsese și plecase. Sufletul meu se topea când el vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit. L-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Am deschis iubitului meu! Dar el se întorsese și (deja) plecase… Sufletul meu se aprinsese atunci când îmi vorbise. L-am căutat, dar nu l-am găsit. L-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Eu i-am deschis iubitului meu, dar iubitul meu se întorsese, plecase.Mi-a ieșit sufletul după cuvântul lui: l-am căutat, dar nu l-am găsit, l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Am deschis iubitului meu, dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înnebuneam când îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Am deschis iubitului meu dar iubitul meu plecase, se dusese. Îmi ieșise sufletul când vorbea el. L‐am căutat dar nu l‐am aflat; l‐am chemat dar nu mi‐a răspuns.

Кынтаря кынтэрилор 5:6 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 42:28

Nedumerit, i-a înștiințat Pe ceilalți: „Iată! Mi s-a dat Argintul care l-am plătit Pe grâu! Acuma l-am găsit, Când sacul mi l-am desfăcut!” Toți s-au speriat: „Ce ne-a făcut Domnul?” – au zis ei, tremurând, Cu inimile tresăltând.

2 Samuel 16:10

Dar, David s-a împotrivit Și-n acest fel a glăsuit: „Fii ai Țeruei, ce-aveți iar, Cu mine? Ce pot zice dar? Aud și eu că omu-acel Mă blestemă. Poate că el, De către Domnul a fost pus, Să facă astfel, și i-a spus: „Iată că David e pe drum: Du-te și blestemă-l acum!” Dacă așa s-a întâmplat, De cine credeți că-ntrebat, Poate a fi omul acel, „De ce te porți în acest fel?”?”

Psalmi 28:1

Doamne, ești Stânca mea mereu Și către Tine doar, strig eu! La al meu strigăt, surd, nu sta, Căci dacă Te vei depărta Făr’ să-mi răspunzi, eu bunăoară, Asemeni celor ce pogoară În groapa morții, am să fiu.

Psalmi 30:7

Bunăvoința Ta cea mare M-a așezat pe-un munte tare… Dar Ți-ai ascuns fața de-ndat’, Și-atuncea eu m-am tulburat.

Psalmi 69:3

Nu pot să strig, căci nu mă ține Gâtlejul cari mi s-a uscat. Privirea mi s-a-negurat, Iar ochii mei, iată-s topiți De când spre cer sunt pironiți În disperarea-n care eu Privesc spre Dumnezeul meu.

Psalmi 77:3

Îmi amintesc de Dumnezeu Și de aceea gem mereu. Gândesc adânc și-apoi simt bine, Cum duhul se mâhnește-n mine.

Psalmi 80:4

O, Doamne al oștirilor, Cât încă, va mai ține oare, Mânia Ta, nespus de mare, Cu toate că, neîncetat, Poporul, rugi, Ți-a înălțat?

Proverbe 1:28

Atuncea doar, în gura mare Mă vor chema – nu voi răspunde! Mă vor căta – mă voi ascunde De fața lor, în acea zi Și nimeni nu mă va găsi,

Кынтаря кынтэрилор 5:2

„Am adormit, însă veghea, Neobosit, inima mea… Atuncea, auzit-am eu Cum bate prea iubitul meu Și-atuncea doar – în acel ceas – Am auzit eu, al său glas: „Deschide-mi, soră prea iubită, Tu scumpă și neprihănită, Tu porumbițo. Iată, vin! De rouă-mi este capul plin, Și simt cum cârlionții mei – De-ai nopții picuri – îmi sunt grei.”

Кынтаря кынтэрилор 5:4

Atuncea când am văzut eu Că la zăvor, iubitul meu Și-a vârât mâna, înadins, O milă mare m-a cuprins.

Кынтаря кынтэрилор 6:1

„Ne spune-acum tu – dacă vrei – Cea mai frumoasă din femei, Unde s-a dus iubitul tău? Unde se află locul său, Să-l căutăm și noi, cu tine?”

Isaia 12:1

În acea zi, vei zice: „Eu Te laud Doamne, tot mereu, Pentru că fost-ai supărat, Însă acum ne-ai mângâiat! Mânia Ta s-a potolit Și izbăvire am primit!”

Isaia 50:2

De ce, pe nimeni n-am găsit, Atuncea când Eu am venit? Și pentru ce, când am strigat, Nu Mi-a răspuns nimeni, de-ntat’? Prea scurtă Îmi e mâna oare – Acum – pentru răscumpărare? Putere, oare, nu găsesc, Spre a putea să izbăvesc? Iată, doar cu a Mea mustrare, Eu pot seca apa din mare; Din râuri, pot face pustie, Iar peștii lor, stricați, să fie, Din lipsa apei! Eu îmbrac

Isaia 57:16

Nu vreau să mustru pe vecie Și nici o veșnică mânie Nu-Mi place și nu vreau să țin, Când înainte-Mi, în leșin, Cad suflete și-asemenea, Duhuri pe care mâna Mea – Precum se știe – le-a făcut, În vremurile de-nceput.

Isaia 58:2

Ei – zi de zi – M-au întrebat, Căci vor să știe calea Mea. Ei par a fi asemenea Unui popor neprihănit, Ca și cum n-ar fi părăsit Legea pe cari le-am dat-o Eu, Cel care le sunt Dumnezeu.

Isaia 8:17

Nădejdea mea este mereu, În al meu Domn și Dumnezeu, Care – văzută – nu Își lasă Fața, de a lui Iacov casă. În El îmi pun încrederea, Căci El este nădejdea mea.

Plângerile 3:8

Degeaba-s strigătele mele. Zadarnic Îi cer ajutor, Căci El este nepăsător Și nu primește ruga mea.

Osea 5:15

În locuința Mea, apoi, Mă voi întoarce înapoi, Până când ei mărturisesc Că vinovați se dovedesc Și până când – apoi – vor vrea Să caute iar, Fața Mea. Când în necaz ei au să fie, Grabnic la Mine au să vie.”

Osea 5:6

Vor merge cu ale lor oi Și cu cirezile de boi, Să-L caute pe Domnul lor, Dar Domnul, de al Său popor, S-a depărtat și nicidecum Ei nu-L vor mai găsi, acum.

Zaharia 7:13

Când El chema, n-ați ascultat. De-aceea, zis-a Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Când M-au chemat, la rândul Meu, N-am vrut ca să-i ascult, nici Eu,

Matei 26:75

Și-ndată și-a reamintit Tot ce Iisus i-a povestit: „Petre, îți spun adevărat, Că încă nu va fi cântat Cocoșul – chiar în noaptea asta! – Și-atunci, când va veni năpasta, Chiar tu, de Mine, de trei ori, Ai să te lepezi, până-n zori.” Cu inima îndurerată, De remușcare măcinată, Petru – cu chipul ca de var – Plecă să-și plângă-al său amar.

Marcu 14:72

Cântă, pentru a doua oară, Cocoșul. Petru s-a trezit Ca dintr-un vis: și-a amintit Ce-a spus Iisus: „Adevărat Îți zic: abia va fi cântat Cocoșul, doar de două ori, Iar tu, de Mine, de trei ori Ai să te lepezi!” Întristat, De remușcare măcinat, Pentru tot ce s-a petrecut, Petru, să plângă, a-nceput.

Revelația 3:19

Eu mustru și îi pedepsesc, Pe cei pe care îi iubesc. De râvnă, plin să te vădești De-acum, și să te pocăiești!

1 Samuel 28:6

Saul, în fața Domnului S-a dus să ceară sfatul Lui. Dar Domnul nu l-a ascultat Și nici răspunsuri nu i-a dat. Prin vise, El nu i-a vorbit, Nici prin Urim nu l-a vestit, Nici prin proroci nu l-a-nștiințat.