Кынтаря кынтэрилор 5:14 - Biblia în versuri 201414 Mâinile lui, niște inele Din aur sunt, având pe ele, Ferecături de hrisolit. Un chip de fildeș, lustruit, E trupul său, având un șir Format din pietre de safir, Cu care este-nconjurat. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească14 Mâinile lui sunt inele de aur, decorate cu crisolit. Abdomenul îi este fildeș lustruit, acoperit cu safire. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201814 Mâinile lui sunt (ca niște) inele de aur, decorate cu crisolit. Corpul lui este (ca) de fildeș lustruit, decorat cu safire. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202014 Mâinile lui sunt ca niște cilindri de aur, umplute cu crisoliți; bustul său este ca o placă de fildeș, acoperit cu safir. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu14 Mâinile lui sunt niște inele de aur, ferecate cu pietre de crisolit; trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu pietre de safir; အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193114 Mâinile lui sunt ca suluri de aur, ferecate cu hrisoliți. Pântecele lui este ca fildeș strălucitor, acoperit cu safire; အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Domnia Lui are să crească, Mereu, și are să-nflorească. Cu pace fără de sfârșit, Are să fie întărit Jilțul lui David, de domnie, Precum și-a lui împărăție, Pentru că fi-va sprijinită Prin judecată și-ntărită Printr-o neprihănire vie Care va ține pe vecie. Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit De râvna Celui cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu.
Înfățișarea roților – Precum și materialul lor, Din cari ele s-au întocmit – Păreau a fi de hrisolit. Acele patru roți erau Asemenea, căci se vădeau Aidoma la-nfățișare Și tot la fel la îmbinare. Ele erau deosebite, Căci astfel fost-au întocmite, Încât construcția lor, toată, Părea să fie roată-n roată, Pentru că roata se vădea A fi-n mijlocul alteia.
Avea un trup deosebit, Ca piatra cea de hrisolit. Ca fulgerul, îi strălucea Fața. Atunci când mă privea, Ai săi ochi, mie îmi păreau Precum că flăcări vii erau. Apoi, brațele omului Și-asemeni picioarele lui Precum arama lustruită Mi s-au părut. Asemuită Putea fi vocea omului, Cu tunetul, căci glasul lui Era ca vuietul pe care Îl face o mulțime mare.