Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Кынтаря кынтэрилор 2:13 - Biblia în versuri 2014

13 Cerul, de-asupra, e senin, Se pârguiesc roade-n smochin, Iar din cuprinsul văilor, Urcă mireasma florilor. Scoală, pe ghimpi nu mă mai ține, Frumoasa mea! Vino la mine!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

13 Smochinii dau primele roade și florile viilor își răspândesc parfumul. Ridică-te și vino, iubita mea, vino cu mine, frumoasa mea!“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Smochinii produc primele fructe; iar florile viilor își răspândesc parfumul. Ridică-te și vino, iubita mea! Vino cu mine, frumoasa mea!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Smochinul și-a îndulcit primele roade, iar vița-de-vie în floare răspândește miros. Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Se pârguiesc roadele în smochin și viile înflorite își răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, și vino, frumoaso!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 smochinul își umple smochinele de iarnă cu miresme și vițele în floare răspândesc miros. Scoală‐te, scumpa mea, frumoasa mea, și vino!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Кынтаря кынтэрилор 2:13
16 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

„Iubita mea, nu te privești? Te uită ce frumoasă ești! Îți sunt a ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe.”


Și-apoi îmi spune dulci cuvinte: „Iubito, scoală! Ia aminte


Să prindeți vulpi – chiar și pe cele Care sunt mici – pentru că ele Ne strică viile în floare, Din văile scăldate-n soare.”


„Către grădină am plecat Și printre nuci, eu m-am plimbat. Am căutat, în a mea cale, Să văd verdeața de pe vale Să văd via de-a-nmugurit Și rodia de-a înflorit.”


Îmi spun: „Eu, în finic, mă sui Și-am să apuc crengile lui!” Atuncea, sânii au să-ți fie Precum sunt strugurii din vie, Iar răsuflarea-ți va avea Mirosul merelor din ea.


Încă nici nu s-a așezat Timpul cel bun de secerat – De-abea doar floarea a căzut Iar aguridă s-a făcut Rodul – și iată, sunt tăiate Mlădițele și-s aruncate. Căci de cosoare nu-i cruțat Nici un lăstar, ci e tăiat…”


Cum bulgării pământului Dau naștere lăstarului Și precum a grădinii față Semănăturilor dă viață, La fel va face, peste fire, Ca să răsară mântuire Precum și laudă, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu.”


Vor crește ramurile lui Și-asemenea măslinului Ajunge-va ca să îi fie – Atuncea – a lui măreție. De-asemenea, mireasma lui Va fi ca a Libanului.


Spuneți-Mi dar, mai era oare – Cumva – sămânță în grânare? Din rodul viei, negreșit, Nimic nu ați mai dobândit. N-a mai legat rod nici smochinul, Nici rodiu-apoi, și nici măslinul. De-acuma, parte veți avea De binecuvântarea Mea.”


Vor fi aduși. Pildă luați De la smochin, și învățați: Smochinul, când își frăgezește Mlădița și când înfrunzește, Atunci puteți să vă gândiți Că vara a venit. Să știți –


El zise: „De-ai fi cunoscut! O, azi măcar, de-ai fi știut Acele lucruri, ce-ar putea, Pace și liniște, să-ți dea! Acum însă, ele-s ascunse De ochii tăi. Sunt nepătrunse!


Noi, astfel dar, am fost aleși Și-n astă lume-apoi trimeși, Căci suntem împuterniciți Ai lui Hristos, așa să știți! Și, ca și cum chiar Dumnezeu Ar îndemna prin noi, mereu, Fierbinte vă rugăm, frumos, În Sfântul Nume-al lui Hristos, Cu Dumnezeu – dragii mei frați – De-ndată, să vă împăcați!


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ