Кынтаря кынтэрилор 1:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Pe tine, pe cari te iubesc Atât de mult, te întreb eu: „Unde-ți paști oile mereu, Și unde oare te oprești Când e-n amiaz’, să te-odihnești?”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁷ Spune-mi, iubitul sufletului meu, unde îți paști turma și unde te odihnești la amiază? De ce să fiu ca una care umblă acoperită, pe la turmele prietenilor tăi?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ „Iubitul inimii mele, arată-mi unde duci turma ta la pășune și unde ți-o odihnești în timpul amiezii! De ce să te caut dezorientată între prietenii tăi care au turme?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Fă-mi cunoscut, tu, cel pe care sufletul meu îl iubește, unde paști [turma] și unde o faci să se odihnească! De ce să rătăcesc pe lângă turmele tovarășilor tăi?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea, unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? –

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Spune‐mi, tu, pe care te iubește sufletul meu, unde‐ți paști turma, unde o odihnești la amiază? Căci de ce să fiu ca una învelită pe lângă turmele tovarășilor tăi?

Кынтаря кынтэрилор 1:7 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 37:16

„Știi unde sunt?” „Da, sunt plecați.

Psalmi 116:1

Eu Îl iubesc pe Dumnezeu, Căci El ascultă glasul meu Și bine știu că seamă ia, Mereu, la rugăciunea mea.

Psalmi 18:1

Doamne – tăria mea, mereu – Din inimă Te iubesc eu!

Psalmi 28:1

Doamne, ești Stânca mea mereu Și către Tine doar, strig eu! La al meu strigăt, surd, nu sta, Căci dacă Te vei depărta Făr’ să-mi răspunzi, eu bunăoară, Asemeni celor ce pogoară În groapa morții, am să fiu.

Psalmi 80:1

Doamne, mereu Tu ești Acel Ce-i e păstor, lui Israel. De-aceea, Te rugăm fierbinte, Necontenit să iei aminte, Pentru că Tu-l povățuiești Pe Iosif și îl cârmuiești Asemenea turmei de oi. Arată-Te Doamne, apoi, Plin de putere, strălucind, Pe heruvimi doar, călărind!

Кынтаря кынтэрилор 2:16

„Iată că prea iubitul meu Al meu este și-a lui sunt eu. El, turmele, și le-a lăsat Doar printre crini, la pășunat.

Кынтаря кынтэрилор 2:3

„Iubitul meu e-asemenea Cu pomul falnic ce-a crescut Și într-un măr s-a prefăcut, Printre copacii cei pe care Pe-al ei cuprins, pădurea-l are. Cu mărul, îl aseamăn eu, Printre ceilalți tineri, mereu. Cu drag, la umbra lui eu stau Și-apoi din roadele lui iau, Căci pentru cerul gurii mele, Întotdeauna dulci, sunt ele.

Кынтаря кынтэрилор 5:10

„Iubitul meu, alb, se vădește Și rumen; se deosebește De alții – dacă vrei să știi – Chiar dacă sunt ei zece mii!

Кынтаря кынтэрилор 5:16

Dulceață-n cerul gurii are, Iar din ființa lui răsare Un farmec, nemaiîntâlnit. Așa este al meu iubit. Și tot așa am să-l văd eu, Neîncetat, pe scumpul meu, Vouă vă spun, fiice pe care Ierusalimul meu le are!”

Кынтаря кынтэрилор 5:8

Vă rog, pe voi – fiice pe care Ierusalimul meu le are – Găsindu-l pe iubitul meu, Ce-i spuneți?… Spuneți-i că eu, De dragostea ce m-a pătruns – Iată – bolnavă am ajuns!”

Кынтаря кынтэрилор 6:2

„Iată, iubitul meu, știu bine Că la grădina lui s-a dus – La straturile-n care-a pus Miresmele – și printre crini, Își paște turma, în grădini.

Кынтаря кынтэрилор 6:3

Eu sunt a lui, iar el, mereu, Va fi numai iubitul meu. El este cel cari, prin grădini, Își paște turma, printre crini.”

Кынтаря кынтэрилор 8:13

Hei, tu acela care ești Cel ce-n grădini doar locuiești, Niște prieteni, iată, vor Să-și plece-acum urechea lor, La glasul tău. Binevoiește Acuma dar, și îmi vorbește!”

Isaia 13:20

Nimeni nu va mai sta în el, Căci locuit n-o să mai fie. Arabul nu are să vie Să își întindă cortul lui, La poarta Babilonului. Păstorii n-au să se oprească Cu turmele, să poposească Înălțând țarcuri pentru ele, Pe lângă zidurile-acele.

Isaia 26:9

Noapte de noapte, îmi tânjește Sufletul meu, căci Te dorește. Ești căutat de duhul meu, În mine Doamne, tot mereu, Când judecățile Îți sânt Îndeplinite, pe pământ. Toți cei de pe a lumii față, Ce este drept, atunci învață.

Isaia 40:11

El Își va paște a Lui turmă, Ca un Păstor adevărat. În brațe, îi va fi luat, Pe miei; la sân, El îi așează, Iar oile ce alăptează Sunt, cu blândețe, ocrotite, De El fiind călăuzite.”

Isaia 5:1

Iată-L pe Prea Iubitul meu! Un cântec am să Îi cânt eu. Îi cânt dar, Prea Iubitului, Un cântec despre via Lui! Iubitul meu avea o vie Care creștea pe o câmpie.

Ieremia 33:12

Domnul oștirilor a zis: „Așa după cum am promis, În acest loc ce e pustiu, În vremile de mai târziu, Păstorii au să locuiască Și turmele-au să-și odihnească, Lângă cetățile zidite Pe munți, cari azi sunt părăsite.

Miheia 5:4

Puterea cârmuirii Lui Va fi puterea Domnului, Puterea Celui cari, mereu, Îi este Domn și Dumnezeu. În liniște-au să locuiască, Căci El o să Se proslăvească Până la marginile care Acest pământ întins le are.

Matei 10:37

De va iubi mai mult – oricine – Pe tatăl său, decât pe Mine, Nu Îmi va sta alăturea. De cineva – asemenea – Îi va iubi pe fiii lui, Mai mult, acel vrednic nu-i Ca să se-așeze lângă Mine.

Ioan 10:11

Eu sunt, adevărat vă spun, Păstorul – Păstorul cel bun – Care-și dă viața pentru oi.

Ioan 21:17

Apoi, a treia oară-i puse, Lui Petru-aceeași întrebare: „Îmi spune, Mă iubești tu, oare, Fiu al lui Iona?” „Domnul Meu, Tu știi, ce mult, Te iubesc eu!” – Răspunse Petru – întristat, Căci, de trei ori, l-a întrebat Dacă-L iubește – iar, Iisus, „Să Îmi paști oile!” – i-a spus.

1 Petru 1:8

Cu toate că nu L-ați văzut – Știu că-L iubiți și L-ați crezut; O bucurie strălucită – O bucurie negrăită – Vă face să vă bucurați,

1 Petru 2:7

Această cinste vi s-a dat Vouă, în dar, căci ați crezut! Dar pentru cei care n-au vrut Să creadă, „piatra lepădată De toți zidarii, e luată, Și-n urmă ea este adusă Și-n capul unghiului, e pusă.”

1 Ioan 2:19

Ei, dintre noi, s-au ridicat, Însă, precum s-au arătat, Nu sunt de-ai noștri. De erau, Cu noi și-acuma se aflau. Dar iată că ne-au părăsit. Din rândul nostru au ieșit Ca să se vadă mai apoi, Cum că nu toți sunt dintre noi.

Revelația 7:17

Pe jilțul destinat să fie, Drept scaunul pentru domnie – În mijloc chiar – e așezat Mielul, și-Acesta, ne-ncetat, O să le fie-n veci păstor Și va conduce gloata lor, Către al apelor izvoare, Care-s, de viață, dătătoare, Iar a lor lacrimă, mereu, Ștearsă va fi, de Dumnezeu.”

Rut 2:21

Rut – după ce ea a sfârșit – A zis: „Acest om mi-a vorbit, Spunând: „Cu slujnicele mele, Doresc să stai. Muncești cu ele, Până când vom fi terminat Tot ce avem de secerat.”