Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Кынтаря кынтэрилор 1:16 - Biblia în versuri 2014

16 „Frumos ești, prea iubitul meu! Cât de plăcut ești tu, mereu! Iată verdeața, așternut, Pentru-al nost’ pat, s-a prefăcut.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

16 Iată, ești atât de frumos, iubitul meu, atât de plăcut! Patul nostru este verdeața.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 „Ești atât de frumos, iubitul meu, atât de minunat! Patul nostru este în vegetația verde!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Iată-te, ești frumos, iubitul meu, ba chiar încântător, iar patul nostru este verdeața!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Ce frumos ești, preaiubitule, ce plăcut ești! Verdeața este patul nostru! –

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Iată, frumos și plăcut ești, iubitul meu! Așternutul nostru este verde.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Кынтаря кынтэрилор 1:16
13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Poporu-i plin de-nflăcărare, Când Îți aduni oastea cea mere. Tinerii Tăi, în haine sfinte, Ca roua vin să-Ți stea-nainte.


Tu, dintre oameni, ne-ndoios Te dovedești cel mai frumos, Iar ale tale buze – iată – Pline de har doar, se arată. De-aceea, binecuvântat Ești tu, de Domnul, ne-ncetat.


„Iubita mea, nu te privești? Te uită ce frumoasă ești! Îți sunt a ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe.”


„Iubitul meu e-asemenea Cu pomul falnic ce-a crescut Și într-un măr s-a prefăcut, Printre copacii cei pe care Pe-al ei cuprins, pădurea-l are. Cu mărul, îl aseamăn eu, Printre ceilalți tineri, mereu. Cu drag, la umbra lui eu stau Și-apoi din roadele lui iau, Căci pentru cerul gurii mele, Întotdeauna dulci, sunt ele.


Iubitul meu e, bunăoară, La fel ca și o căprioară, Ca și un pui de cerb. În zare, Crește din ce în ce mai mare. Iată-l! Se-apropie pe drum! E lângă zidul nostru-acum. E la fereastră și pândește; Printre zăbrele mă privește


Se vede o trăsură. Iată Că ea este înconjurată De șaizeci de viteji cari sânt Cei mai viteji de pe pământ, Și merg cu Solomon. Cu el, Cei mai viteji din Israel


„Am adormit, însă veghea, Neobosit, inima mea… Atuncea, auzit-am eu Cum bate prea iubitul meu Și-atuncea doar – în acel ceas – Am auzit eu, al său glas: „Deschide-mi, soră prea iubită, Tu scumpă și neprihănită, Tu porumbițo. Iată, vin! De rouă-mi este capul plin, Și simt cum cârlionții mei – De-ai nopții picuri – îmi sunt grei.”


În mare grabă, m-am sculat Și să-i deschid, am alergat. Smirnă, pe mâna mea era Și pe zăvor îmi picura.


Privesc la tine, fascinat: Frumoasă ești, cu-adevărat, Iubita mea! Ești ne-ntrecută Și ești atâta de plăcută, În sânul desfătărilor!


O! Cât sunt de înfloritori, Cât de frumoși și zâmbitori! Grâul cari o să se sporească, Pe tineri o să-i veselească, Iar mustul curge-va-n șuvoi Veselind fetele apoi.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ