Judecători 7:22 - Biblia în versuri 2014

²² Cele trei cete cari veniră Cu Ghedeon și-l însoțiră – Și care-n ele-aveau cuprinși Un număr de trei sute inși – Din nou, din trâmbițe-au sunat Și-aceleași vorbe le-au strigat. Domnul, atuncea, a făcut Astfel încât de s-au bătut Madianiții cu toți cei Aflați în tabără la ei. Tabăra s-a împrăștiat Și-nspăimântați au alergat Oștenii Madianului. În felu-acesta, oastea lui, Pân’ la Bet-Șita a fugit, Înspre hotarul străjuit De-Abel-Mehola, loc aflat Către Țerera, spre Tabat.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²² Când au sunat din cele trei sute de trâmbițe, Domnul a făcut ca oamenii care erau în tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora. Cei din tabără au fugit către Bet-Șita, înspre Țerera, lângă granița de la Abel-Mehola, în apropiere de Tabat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Atunci când cei trei sute de bărbați au sunat din goarne, Iahve a făcut ca cei adunați în acea tabără, să se omoare între ei. Armata a fugit spre Bet-Șita, aproape de Țerera, lângă limita teritorială de la Abel-Mehola, spre Tabat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Cei trei sute de oameni au sunat din trâmbiță și Domnul a ridicat sabia fiecăruia împotriva vecinului său în toată tabăra. Tabăra a fugit până la Bet-Șíta, spre Țeréra, până la hotarul lui Ábel-Mehóla, lângă Tabát.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Cei trei sute de oameni au sunat iarăși din trâmbiță și, în toată tabăra, Domnul i-a făcut să întoarcă sabia unii împotriva altora. Tabăra a fugit până la Bet-Șita, spre Țerera, până la hotarul de la Abel-Mehola, lângă Tabat.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Și cei trei sute au suflat din trâmbițe și Domnul a pus sabia fiecărui om împotriva semenului său în toată tabăra. Și tabăra a fugit până la Bet‐Șita către Țerera, până la hotarul Abel‐Mehola lângă Tabat.

Judecători 7:22 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 19:16

Te vei întoarce, de îndat’, Și ai să-l ungi ca împărat, Pe Iehu – pe acela care, Pe Nimși, drept părinte-l are. Apoi, cu tine să îl iei Și să îl ungi, pe Elisei. El este fiul lui Șafat Și-al său ținut este chemat Abel-Mehola. Ia-l la tine, Povățuiește-l cum e bine Și-apoi îl unge, drept proroc, Căci va rămâne-n al tău loc.

1 Regi 4:12

Urma apoi, Bana, cel care, Pe Ahilud, părinte-l are. El, de Meghido, răspundea Și de Bet-Șean; de-asemenea, De la Țartan, sub Izreel – Chiar din Bet-Șean – era tot el Îngrijitor. Mai priveghea Abel-Mehola și-ajungea, Pân’ la Iocmeam, puterea lui.

2 Cronici 20:23

Oștenii de la Moabiți, Cu Amoniții înfrățiți, Peste cei care se vădeau Precum că din Seir veneau, Cu furie au năvălit Și-n acest fel i-au nimicit. Apoi, toți Moabiți-acei Și Amoniții, între ei, Porniră să se războiască Și astfel să se nimicească.

Psalmi 83:9

Fă-le așa cum am văzut, Lui Madian că i-ai făcut, Sau lui Sisera. Fă-le-apoi, Așa precum văzut-am noi Că lui Iabin i-ai mai făcut, Atuncea când el a șezut La apele pârâului Cari sunt ale Chisonului.

Isaia 19:2

„Pe Egipteni am să-i adun, Îi înarmez și-apoi îi pun Ca să se bată între ei. În acel timp, oameni-acei Se vor lupta frate cu frate, Și-apoi cetate cu cetate. Prietenul o să se bată Cu-al său prieten de îndată, Pentru că o împărăție, În contra altei o să fie.

Isaia 9:3

Poporul Tău, Tu-l înmulțești Și bucurii îi dăruiești, Iar el se bucură, șezând În fața Ta, ca-n vremea când E seceriș; se veselește, Ca și când prada se-mpărțește.

Isaia 9:4

Căci jugul care l-a-nrobit, Toiagul care l-a lovit, Nuiaua care o avea Acela cari îl asuprea, Tu Doamne le-ai sfărmat de-ndată, Precum s-a întâmplat, odată, În ziua Madianului Și pace-ai dat poporului.

Езекиел 38:21

Atunci, chem groaza peste el, În ai Mei munți, în Israel” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu – „Și fiecare, sabia, Spre fratele ce-l va avea, O va întoarce de îndat’.

Habacuc 3:14

Săgețile Ți le-ai zvârlit În capetele celor cari Se dovedesc a fi mai mari, Când peste mine năvălesc Ca și furtuna, căci voiesc Să mă alunge de pe glie Cu țipete de bucurie, De parcă l-ar fi înghițit Pe cel ce e nenorocit Și e-n al său culcuș aflat.

Hagai 2:22

Iar scaunele de domnie Înlăturate au să fie. Îi nimicesc pe cei aflați, Peste popoare, împărați. Răstorn carele de război Cu cei ce urcă-n ele-apoi. Caii și călăreții lor, Pe fețele câmpiilor, Am să-i trântesc. Ei vor cădea Și-i va ucide sabia, Căci se vor bate între ei, Pierind toți călăreți-acei.

Zaharia 14:13

În acea zi – fără-ndoială – Va arunca învălmășeală Domnul, în rândul tuturor Popoarelor neamurilor, Încât oștirile lor toate, Doar între ele se vor bate.

2 Corinteni 4:7

„Comoara, ce o căpătăm, În vas de lut, noi o purtăm, Căci vrem, puterea dobândită – Și care-i nemaipomenită – Să fie de la Dumnezeu, Nu de la noi. Ne este greu,

Iosua 3:16

Apele care au venit De sus, pe dată s-au oprit. Grămadă-apoi, s-au înălțat Și-ncremenite ele-au stat, Aflându-se la depărtare Față de o cetate care, „Adam”, atunci era chemată, Fiind lângă Țartan, aflată; Iar apele care erau În jos și care se scurgeau Udând mereu acea câmpie – Care, așa precum se știe De către toți – este chemată Ca fiind drept „marea Sărată”, S-au scurs de tot, de s-a uscat Albia-n care s-au aflat. Astfel, prin albia uscată, Poporul a trecut îndată, Punându-și corturile lui, În fața Ierihonului.

Iosua 6:16

A șaptea oară, le-a vorbit Iosua astfel: „Ascultați! Acum puteți ca să strigați Pentru că astăzi, Domnul vrea, În mâini, cetatea, să vi-o dea!

Iosua 6:20

Întreg poporul a strigat, Iar preoții au trâmbițat. Zidul, atunci, s-a prăbușit, Iar oamenii s-au năpustit, Drept înainte, în cetate, Prin zidurile dărâmate.

Iosua 6:4

Șapte preoți, în fața lui – Adică a chivotului – Cu șapte trâmbițe, vor trece, Cari sunt din coarne de berbece. A șaptea zi – să nu uitați – De șapte ori să-nconjurați Cetatea. Preoții acei Să sune-atunci, în jurul ei, Din trâmbițe. Când auziți

1 Samuel 18:19

Merab, când vremea i-a venit De a se fi căsătorit, S-a întâmplat ca, de soție, Unui alt om, dată, să-i fie. Numele său e Adriel Și din Mehola este el.