Judecători 5:27 - Biblia în versuri 2014

²⁷ Atuncea, el s-a ghemuit Și, la picioare, i-a murit. În geamăt, s-a stins al său glas, Și fără viață a rămas, Pe jos, în cortul ei, întins, În ale morții brațe, prins.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁷ El a căzut și s-a ghemuit, la picioarele ei s-a aplecat adânc; a căzut și s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁷ El a fost astfel învins stând culcat la picioarele ei. S-a aplecat și a căzut, încovoindu-se. A căzut omorât în locul în care s-a ghemuit!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁷ S-a ghemuit între genunchii ei: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; s-a ghemuit și a căzut; acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut și a murit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁷ El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; S-a ghemuit și a căzut la picioarele ei; Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viață.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁷ El s‐a ghemuit la picioarele ei, a căzut, a zăcut jos; s‐a ghemuit la picioarele ei, a căzut. Unde s‐a ghemuit, acolo a căzut nimicit.

Judecători 5:27 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 52:7

„Iată un om – biet muritor – Care nu-L ia ocrotitor Pe Dumnezeu, ci s-a-ncrezut – Mereu – doar în al său avut. Se bizuia omul acel, Pe răutatea-aflată-n el.”

Matei 7:2

Cu judecata ce-o rostiți, Cu ce măsură folosiți, La rându-vă veți fi și voi, De alții, judecați. Apoi, Primi-veți, ce-aveți de luat, Precum la alți-ați măsurat.

Iacov 2:13

Că judecata se arată, Fără de milă, cu cel care N-a avut milă și-ndurare. Însă, prin mila dovedită, E judecata, biruită.

Judecători 5:26

Ea, un țăruș, a înhățat Și-apoi, cu dreapta, a luat Ciocanul lucrătorilor. În urmă, s-a-ndreptat, ușor, Către Sisera cari ședea, Întins, în cort, și-adânc dormea. Ea l-a lovit, i-a despicat Capul și tâmpla i-a sfărmat.

Judecători 5:28

A lui Sisera mamă sta Neliniștită și-aștepta – Înconjurată de femei – Întoarcerea fiului ei. De la fereastra casei sale, Printre zăbrele, înspre vale, Privea și se-ntreba, mereu: „De ce nu vine fiul meu? De ce-ntârzie carul lui? Nu-l văd, în lungul drumului!”