Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Judecători 5:22 - Biblia în versuri 2014

22 Crunt, ale cailor copite Au răsunat, fiind stârnite De goana călăreților Și strigătul oștenilor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

22 Atunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Atunci, copitele cailor au lovit violent pământul în acel galop – în deplasarea lor rapidă.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Atunci copitele cailor ropoteau de goana, de fuga războinicilor lor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Atunci, copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 Atunci copitele cailor s‐au lovit de goana, de goana puternicilor lor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Judecători 5:22
10 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Dai tu, putere, calului? Îmbraci – oare – tu, gâtul lui, Cu coama cea fâlfâitoare?


Unii își pun nădejdea lor Doar în puterea carelor Și-a cailor ce-i stăpânesc, În care ei se bizuiesc. Dar noi nădăjduim mereu, În Numele lui Dumnezeu.


De-asemenea, calul nu poate Ca să aducă chezășie Că biruință o să fie, Iar vlaga lui nu va putea Ca izbăvirea să o dea.


Țin arcurile încordate, Gata de luptă așezate. Săgețile ce sunt zvârlite Au vârfurile ascuțite. Precum e cremenea de tare, Așa-s copitele pe care Le au ai lor cai. Apoi – iată – Roțile carelor se-arată La fel precum o vijelie, Căci drept vârtejuri par să fie.


De huruitul carelor, De scârțâitul roților, De tropotul cailor care Se-apropie în goană mare. Părinții n-au să mai voiască, Spre-ai lor copii să mai privească, Căci au să fie vlăguite Al lor mâini și ostenite, Încât nu vor mai căuta La ai lor prunci a se uita,


Pentru că vine ziua-n care A Filistenilor suflare Are să fie nimicită. În acea zi, va fi stârpită Și lumea care se vădea Precum că ajutor dădea, Fiind în slujba Tirului Și-asemeni a Sidonului. Căci Domnul o să-i nimicească Pe Filisteni și-o să zdrobească Și rămășița cea pe care Ostrovul, zis Caftor, o are.


„Doar sforăitul cailor Se-aude amenințător, De către Dan și ne-ncetat Răsună al lor nechezat. Întreaga țară se arată De spaimă-a fi cutremurată. Iată că vin aceia care, Țara o-nghit cu tot ce are. Cetățile le înghițesc, Cu toți cei ce le locuiesc.”


De la Togarma ți-au venit Catârii ce i-ai folosit. Caii și cei ce-i călăreau, Tot din Togarma îți veneau.


Scoală, fiica Sionului! E timpul treieratului! Îți fac copită de aramă Și-un corn de fier, de bună seamă, Popoare multe să zdrobești, Iar prada ce o dobândești Să o închini Domnului Sfânt Care e Domn peste pământ!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ