Judecători 5:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Arcașii, din mijlocul lor – Cel al adăpătorilor – Să laude, necontenit, Tot binele înfăptuit De către-al nostru Dumnezeu, Ocârmuirea Sa, mereu, Și binefacerile care Pentru al nost’ popor, le are. Atunci, poporul Domnului S-a dus la porți, iar glasul lui – Plin de putere – a strigat:

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹¹ la cântecul arcașilor de lângă adăpătoare. Acolo ei istorisesc faptele drepte ale Domnului, faptele drepte ale sătenilor Lui în Israel. Atunci poporul Domnului a coborât la porți.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Auziți vocea cântăreților de lângă izvoare. Acolo, ei amintesc realizările lui Iahve și reușitele vitejilor Lui în Israel! Atunci, poporul lui Iahve a venit la porți.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Din glasul arcașilor, la adăpătoare, acolo să se audă faptele de dreptate ale Domnului, faptele de dreptate pentru satele din Israél. Atunci poporul Domnului va coborî la porți.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Arcașii din mijlocul adăpătoarelor Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cârmuirii Sale în Israel! Atunci, poporul Domnului s-a coborât la porți:

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Din pricina glasului celor ce împart prada în mijlocul adăpătoarelor: acolo istorisesc ei dreptatea Domnului, dreptatea cârmuirii sale în Israel. Și poporul Domnului s‐a pogorât la porți.

Judecători 5:11 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 24:11

Târziu, robul și a lui ceată, Lângă cetate, s-au oprit. Acolo, a îngăduit Cămilelor, apă, să bea Și la odihnă ca să stea. El se opri lângă fântână, Și tolănit, comod, pe-o rână, Privea-n amurgul înroșit, Femeile care-au venit Să scoată apă. Dintr-odat’, De-un gând a fost străfulgerat. Ochii, spre cer, și-a ațintit, Și-n felu-acesta a vorbit:

Geneza 29:2

Pe câmp, văzut-a o fântână; Iar lângă ea, era o stână Și trei turme de oi – în tihnă – Acolo își cătau odihnă. Ciobanii, dimprejur, veneau Aici, și turma-și adăpau. Capac, fântâna ‘ceea are Pe gura ei, o piatră mare.

Geneza 29:3

Când turmele se adunau, Ciobanii, toți, se opinteau, Piatra s-o dea, de pe fântână. Luau apoi găleți, în mână, Iar după ce își adăpau Turmele, o acopereau.

Iov 29:7

Dacă simțeam că-mi vine bine, Spre poarta târgului plecam, Iar în piață când voiam Să am un scaun pregătit,

Psalmi 145:7

De-aceea, trâmbițe voi pune – Necontenit – ca să răsune, Spre-a aminti la fiecare, De bunătatea Ta cea mare! Cu ele, fi-va lăudată Dreptatea Ta, cea minunată!

Psalmi 71:15

În fiecare zi vestesc A Ta dreptate și vorbesc De mântuirea Ta cea mare, Cari fără margini îmi apare.

Isaia 12:3

Izvorul mântuirii, iată, Vă va da apă-mbelșugată. Din el, apoi, cu bucurie, Voi o să scoateți apă vie.

Isaia 28:6

Duh de dreptate, va fi El, În vremea ‘ceea, pentru cel Care în grijă are – iată – Scaunul pentru judecată. Ca o putere, va fi El În vremea ‘ceea, pentru cel Cari pe vrăjmaș îl dă-napoi, Până la poarta lui apoi.

Ieremia 7:2

„La poarta Casei Domnului Așază-te, ca să vestești Cuvintele ce le primești. Spune, în fața Templului: „Iată Cuvântul Domnului, Spus pentru voi, care intrați În Templu, să vă închinați! Iată Cuvântul cel de sus, Cari pentru Iuda este spus:

Plângerile 5:4

Apa, pe bani doar, o primim, Iar lemnele, noi le plătim.

Plângerile 5:9

Pâinea pe care-o căutăm, Doar cu primejdie-o mâncăm, Pentru că viața noastră – iată – De sabie-i amenințată, Chiar dacă suntem în pustie.

Miheia 6:5

Aduceți-vă-aminte voi, Ce-a plănuit Balac, cel care, Peste Moab era mai mare. Aduceți-vă-aminte voi, Ce i-a răspuns Balaam apoi. Balaam era acela care, Părinte, pe Beor, îl are. Să v-amintiți ce s-a-ntâmplat, De la Sitim când ați plecat Și până când ajuns-ați voi, Cu toții, la Ghilgal apoi. Luați aminte, de îndat’, La tot ceea ce s-a-ntâmplat, Ca să cunoașteți ce-a făcut Domnul, în timpul ce-a trecut Și-astfel să știe fiecare Ce binefaceri Domnul are!”

Deuteronom 22:24

La porțile cetății, voi Să-i duceți dar, pe amândoi; Să ieie pietre fiecare Și să-i lovească, să-i omoare: Pe fată, căci nu a țipat – Când, cu ea, omul s-a culcat – Ca să audă lumea toată Cari în cetate-a fost aflată, Iar pe bărbat, că a-ndrăznit, Pe fată, s-o fi necinstit.

Deuteronom 33:21

Iată că Gad a fost acel Care-a venit și a cerut Prima bucată din ținut, Căci în al său pământ își are – Ascunsă bine, la păstrare – Legiuitorul, moștenire. Gad a adus la-ndeplinire – Cu toți capii poporului – Apoi, dreptatea Domnului; De-asemeni, a-mplinit mereu, Poruncile lui Dumnezeu, Față de-ntregul Israel.”

Judecători 11:40

Iar de atunci, în Israel, Păstrat e obiceiu-acel, Că fetele se întâlnesc – O dată-n an – și-o prăznuiesc Pe fata care a avut-o Iefta și-n urmă a pierdut-o. Când astă sărbătoare vine, Mereu, ea patru zile ține.

Judecători 5:8

Alți dumnezei – poporu-acel – Avea atunci, dar erau morți. Războiul ne bătea la porți, Dar scut sau suliță – de fel – Nu se vedea, în Israel, La patruzeci de mii de fii, Ca să poți, piept, ca să le ții.

1 Samuel 12:7

Acuma dar, vă-nfățișați Și-n fața Domnului, să stați, Ca să vă judec mai apoi, Pe fiecare dintre voi, Pentru tot binele avut, Pe care Domnul l-a făcut Pentru părinții voști’, precum Și pentru-ntreg poporu-acum.