9 Debora zise: „Merg și eu, Însă, să știi că Dumnezeu Nu-ți va da slavă-n a ta cale, Pentru că nu-n mâinile tale, Sisera are-a fi lăsat, Ci el are să fie dat În mâinile unei femei, Iar slava o să fie-a ei.” Apoi, Debora l-a-nsoțit La Chedeș, iar când au sosit,
9 Ea i-a zis: ‒ Voi merge sigur cu tine, dar, în felul acesta, gloria nu va fi a ta, căci Domnul îl va da pe Sisera în mâinile unei femei! Apoi Debora s-a ridicat și a plecat cu Barak la Kedeș.
9 Ea i-a zis: „Voi merge cu tine; dar să știi că astfel, gloria nu va fi a ta; pentru că Iahve îl va face pe Sisera să ajungă (prizonier) în mâinile unei femei!” Apoi Debora a plecat cu Barac la Chedeș.
9 Ea a zis: „Voi merge cu tine, doar că nu va fi spre onoarea ta drumul pe care mergi pentru că Domnul îl va da pe Siséra în mâna unei femei”. Debóra s-a ridicat și s-a dus cu Barác la Chédeș.
9 Ea a răspuns: „Voi merge cu tine, dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mâinile unei femei.” Și Debora s-a sculat și s-a dus cu Barac la Chedeș.
9 Și ea a zis: Da, voi merge cu tine, dar nu va fi spre cinstea ta pe calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mâna unei femei. Și Debora s‐a sculat și s‐a dus cu Barac la Chedeș.
Să stea-n fața-mpăratului Ca să se-mpotrivească lui. El merse-n față la-mpărat Și-n acest fel, a cuvântat: „N-ai dreptul pe altarul Lui, S-aduci tămâie Domnului! Acest drept e-al preoților, Adică e al fiilor Cari, de Aron, sunt zămisliți, Pentru că ei au fost sfințiți, Spre-a o aduce Domnului! Acuma, din locașul Lui, Să ieși afară, imediat, Căci săvârșești un greu păcat! Prin acest lucru, îți spun eu, Nu Îl cinstești pe Dumnezeu!”
Atuncea, pe al Său popor, Domnul Se-aprinse de mânie, Lăsând ca peste el să vie Un val de prădători, de-ndat’. Poporu-ntreg a fost prădat Și-apoi vândut dușmanilor Care-l înconjurase. Lor, Israelul n-a mai putut Ca piept să le mai fi ținut,
Dar o femeie-a aruncat, Atunci – de sus – o piatră mare, Așa cum râșnița doar are. Piatra aceea l-a lovit Pe-Abimelec și i-a zdrobit, Îndată, țeasta capului.
El l-a chemat pe omul lui – Pe tânărul ce i-a purtat Armele – și a cuvântat: „Ia-ți sabia și mă omoară, Să nu se spună, bunăoară, Că o femeie m-a ucis!” El a făcut precum i-a zis Și l-a străpuns cu sabia, Pe care-n grijă o avea.
De-aceea iată, Dumnezeu – Cel care-i Domn în Israel – Vorbește-acum, în acest fel: „Spusesem că și casa ta – Și a tatălui tău – vor sta În fața Mea, umblând mereu, Numai după cuvântul Meu.” Dar iată, Domnu-acuma vine, Zicând: „Departe e de Mine, Lucrul acesta! Eu găsesc Căci trebuie să îi cinstesc Pe cei cari, cinste, Îmi arată! Dispreț doar, voi avea, pe dată, Față de cei ce se vădesc Precum că Mă disprețuiesc.