Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Judecători 14:6 - Biblia în versuri 2014

6 Al Domnului Duh a venit Peste Samson, care-a-nhățat Leul și-apoi l-a sfâșiat, Cu mâna goală. Negreșit, Părinților nu le-a vorbit De ceea ce s-a petrecut Și-astfel, nimic, ei n-au știut.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

6 Duhul Domnului a venit peste Samson și el a sfâșiat leul cum se sfâșie un ied, fără să aibă nimic în mâini. N-a spus tatălui său, nici mamei sale, ceea ce făcuse.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Atunci Spiritul lui Iahve a venit peste Samson; și el a rupt leul în bucăți, exact cum se rupe un ied – fără să aibă niciun alt obiect în mâini. Nu a spus tatălui și mamei lui ce făcuse.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Duhul Domnului a coborât peste Samsón; și el a sfâșiat leul cum se sfâșie un ied, fără să aibă ceva în mână. N-a spus nici tatălui său și nici mamei sale ce făcuse.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Duhul Domnului a venit peste Samson și, fără să aibă ceva în mână, Samson a sfâșiat pe leu cum se sfâșie un ied. N-a spus tatălui său și mamei sale ce făcuse.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și Duhul Domnului a venit peste el și el l‐a sfâșiat cum se sfâșie un ied, și nu era nimic în mâna lui. Și n‐a spus tatălui său nici mamei sale ce făcuse.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Judecători 14:6
21 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Calci pe năpârci și peste lei; De-asemeni calci și șarpele; Nepăsător, treci peste ei.


El n-o să strige, niciodat’, Și nici nu-Și va fi ridicat, Glasul, pe ulițe mergând.


Apoi el, iarăși, a luat Cuvântul și mi-a explicat: „Ăsta-i cuvântul Domnului. Află că ăst cuvânt al Lui E îndreptat către acel Care-i numit Zorobabel Și-n felu-acesta cuvântează: „Ăst lucru nu se-ntemeiază Nici pe putere sau tărie, Ci împlinit are să fie Prin Duhul Meu biruitor” – A zis Domnul oștirilor.


Haideți! Luați toți, jugul Meu Și-asemeni Mie fiți, căci Eu Sunt blând, cu inima smerită. La Mine poate fi găsită Odihna-atât de necesară Pentru sufletul vost’. Ușoară


Ei, prin credința ce-au vădit, Împărății au cucerit; Mereu, dreptate au făcut; Apoi, închise, le-au ținut, Leilor, gura și au stins


Dar cel care-a păcătuit Și încă mai păcătuiește, Al diavolului se vădește, Căci el, păcate – am văzut – Că săvârșea de la-nceput, Și săvârșește, tot mereu. Însă, Fiul lui Dumnezeu, S-a arătat să nimicească Astă lucrare diavolească.


Cu Duhul Domnului, de-ndat’, Fusese Iefta îmbrăcat. Galaadu-ntreg l-a străbătut, Iar din Manase, a trecut, La Mițpe și s-a repezit Să bată neamul Amonit.


Apoi, Duhul lui Dumnezeu, Să-l miște a-nceput, mereu, De la Mahone-Dan mergând, Până la Țorea ajungând, Iar de acolo înapoi, Până la Eștaol apoi.


Din ceruri, Duhul Domnului S-a pogorât asupra lui Și întărit astfel, Samson A mers până la Ascalon. Acolo, când a pogorât, Treizeci de inși a omorât. Hainele-n urmă, le-a luat Și-a mers, degrabă, de le-a dat Celor care au reușit Să-i dea răspunsul potrivit, La ghicitoare. Ne-ndoios, Samson era foarte furios. Apoi, acasă, de îndat’ – La tatăl său – el a plecat.


Samson, părinții, și-a luat Și către Timna a plecat. Chiar lângă viile pe care Timna în jurul ei le are, Un leu, în cale, i-a ieșit.


În Timna-n urmă a intrat Unde de vorbă el a stat, Cu fata, care l-a plăcut Îndată de cum l-a văzut.


O falcă de măgar, aflată Era acolo, neuscată. Samson, mâna, pe ea a pus Și către Filisteni s-a dus. Cu falca, el s-a repezit, La ei și astfel, au pierit O mie, din acel popor, Cari este-al Filistenilor.


Aspru, apoi, i-a pedepsit: În pântece, el i-a lovit Și peste spate i-a bătut. După ce toate le-a făcut, S-a pogorât și-a locuit Pe-o stâncă, unde a găsit O peșteră adâncă-n ea. Etam, aceasta se numea.


„Vreau, împreună, ca să mor, Cu neamul Filistenilor!”– A zis Samson și s-a-ncordat, Până când stâlpi-a răsturnat. Acoperișul a căzut, Iar casa, țăndări, s-a făcut. Cei care-atuncea au pierit, Când și Samson s-a prăpădit, Mai mulți au fost – precum s-a zis – Decât toți cei ce i-a ucis Pe vremea-n care el trăia Și în putere se găsea.


De Duhul Domnului umbrit, Mereu fusese Otniel Și a ajuns în Israel, Să fie pus judecător. El a condus al său popor, În luptele ce s-au purtat Cu acel mare împărat Care, atunci, împărățea Peste Mesopotamia Și cari era – după cum știm – Chemat Cușan-Rișeataim. Poporul l-a învins pe-acel Stăpânitor, sub Otniel.


Saul a spus: „Ne-a înștiințat Cum că degeaba-am căutat, Căci măgărițele acele Găsite-au fost, în urmă, ele.” Nimic, însă, n-a pomenit De vorbele ce le-a rostit, În ziua ‘ceea, pentru el – De-mpărăție – Samuel.


Atuncea fi-vei îmbrăcat Cu Duhul Domnului. Cu ei – Adică cu proroci-acei – Să prorocești, vei fi putut, Pentru că fi-vei prefăcut Într-un alt om. Când vei vedea


Cuprins de o mânie mare Și-un aprig dor de răzbunare. În urmă, Duhul Domnului S-a pogorât asupra lui.


Dar Ionatan – acela care, Pe Saul, drept părinte-l are – Pe slujitorul ce-l avea Și care armele-i ducea, Grabnic, la sine, l-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Vino cu mine, să-ncercăm, La Filisteni, ca să intrăm!” Nimic, lui Saul, nu i-a spus, Ci doar cu sluga lui s-a dus.


Domnul te dă pe mâna mea! Capul, eu – azi – ți-l voi tăia, Iar stârvurile tuturor, Din oastea Filistenilor, La păsările cerului Și fiarelor pământului, Am să le dau, spre-a fi mâncate, Și toate fi-vor săturate. Pământul va afla, astfel, Cum că poporul Israel, Nu-i singur, pentru că, mereu, Alături lui, e Dumnezeu.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ