Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Judecători 11:2 - Biblia în versuri 2014

2 Galaad era căsătorit, Iar soața lui i-a dăruit Doi fii la început, fii cari – Atuncea când s-au făcut mari – Pe Iefta nu l-au suferit Și astfel, ei l-au izgonit, Spunându-i: „Pleacă de la noi, Căci parte, n-o să ai apoi, La moștenire, niciodată, În casă la al nostru tată, Pentru că știi – de bună seamă – Căci nu avem aceeași mamă!”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

2 Soția lui Ghilad îi născuse și ea fii. Când fiii soției lui au crescut mari, l-au alungat pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru pentru că ești fiul unei alte femei!“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Soția lui Ghilad îi născuse fii; iar când aceștia au devenit maturi, l-au alungat pe Iefta, zicându-i: „Tu nu vei avea moștenire în familia noastră, pentru că ești fiul unei alte femei!”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Soția lui Galaád i-a născut [alți] fii. Fiii soției, când au crescut, l-au alungat pe Iéfte și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei”.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Și nevasta lui Galaad i‐a născut fii, și când au crescut fiii nevestei lui Galaad au izgonit pe Iefta și i‐au zis: Nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Judecători 11:2
10 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Venit-a foametea cea mare, Și-astfel – silit de-mprejurare – Avram, vremelnic, s-a mutat Și în Egipt s-a așezat.


Râzând, și-a zis: „Te rog să iei Pe mamă și pe al ei fiu, Și izgonește-i în pustiu!”


Te va scăpa – pe negândite – Și de nevasta altuia, Și de străina care vrea, Cu vorbe de ademenire, Să pună a ei stăpânire, Pe tine – după ce-a lăsat


Crezi că ar fi mai indicat Ca o străină să găsești, De ea să te îndrăgostești Și-al ei sân să-l îmbrățișezi? Nu-i bine! Te rog să mă crezi.


Iată ce-anume am aflat, Despre femei: străina are Buzele dulci și-amăgitoare. Dau miere și-ți vorbesc duios, Dar le e mult mai lunecos – Decât e undelemnul chiar – Al gurii cer; la urmă dar,


Dar nu știți, oare, ce s-a zis, Ceea ce în Scriptură-i scris? Iată ce scrie, dragii mei: „Pe roabă și pe fiul ei, Să-i izgonești, căci, negreșit, Nu al ei fiu e hărăzit Ca moștenirea s-o primească Și, împreună, s-o-mpărțească, Cu fiul ce l-a zămislit Femeia care s-a vădit Că slobodă este mereu.”


Cel cari născut e din curvie, Nu va putea, nici el, să vie În adunarea Domnului – Și nici altul din neamul lui – Chiar dacă e al zecelea.


Iefta era un Galaadit Viteaz, cari fost-a zămislit De-o curvă. Galaad îi fuse Tatăl pe care îl avuse.


Iefta, atuncea, a fugit De frații lui și-a locuit În țara Tob. Cu el erau Doar oameni care se vădeau A fi de căpătâi lipsiți. Cu toți erau nedespărțiți; La Iefta, ei se adunau Și împreună se plimbau.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ