Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Judecători 10:9 - Biblia în versuri 2014

9 Poporul lui Amon îi are, Peste Iordan, iute-au trecut, Căci să se bată, ei au vrut, Cu Iuda, cu cei care sânt Pe al lui Beniamin pământ, Și cu feciorii cei pe care – În case – Efraim îi are. Atunci, întregul Israel, Ajuns-a strâmtorat astfel.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să lupte împotriva seminției lui Iuda, împotriva seminției lui Beniamin și a Casei lui Efraim. Din această cauză Israel era într-un mare necaz.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Amoniții au traversat Iordanul, ca să se lupte împotriva tribului lui Iuda, împotriva tribului lui Beniamin și a urmașilor lui Efraim. Astfel, Israel ajunsese într-o mare dificultate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Fiii lui Amón au trecut Iordánul ca să se bată și împotriva lui Iúda, împotriva lui Beniamín și împotriva casei lui Efraím. Și Israél era foarte strâmtorat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să se bată și împotriva lui Iuda, împotriva lui Beniamin și împotriva casei lui Efraim. Și Israel era într-o mare strâmtorare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Și copiii lui Amon au trecut Iordanul ca să se lupte și cu Iuda și cu Beniamin și cu casa lui Efraim, și Israel era foarte strâmtorat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Judecători 10:9
13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Zerah, cel care-mpărățea, Atunci, în Etiopia, Cu oaste mare a ieșit Și spre Mareșa a pornit. Oștenii care-l însoțeau, Un milion, se dovedeau, Iar toate carele avute, Erau în număr de trei sute.


Pentru acei care mergeau, Sau pentru cei care veneau, N-au fost, în vremile acele, Clipe de liniște, căci ele Se vădeau vremi de frământare, Vremuri de mare tulburare.


La neamuri, când va fi să stai, Tu, liniște, nu o să ai. Nu vei avea loc de odihnă, În care să te-așezi în tihnă, Un loc al tău pe cari să-ți pui, Când vrei, talpa piciorului. Teama, atunci, mereu va sta Înfiptă, în inima ta. În vremea care o să vie, Lâncezi, ai tăi ochi au să fie, Iar sufletul tău – ne-ncetat – Are să fie-ndurerat.


Israeliții au strigat La Domnul și au cuvântat: „Doamne, noi am păcătuit Atuncea când Te-am părăsit – Când dumnezei străini aveam Și când, lui Bal, ne închinam!”


Aceștia toți i-au asuprit Și-optzeci de ani au pătimit Israeliții cari erau Peste Iordan și se aflau În țara Galaadului, În mâinile poporului De Amoniți. Fiii pe care


După un timp, neamul pe care, Amon pe astă lume-l are, O mare luptă a pornit, Cu tot neamul Israelit.


Căci mâna Domnului, mereu, Asupra lui, apăsa greu. Domnul era-mpotriva lor Și-l apăsa pe-al Său popor, Așa precum i-a înștiințat – Și după cum El a jurat – Pân’ au ajuns în strâmtorare.


Israeliții au cătat Scăpare-n munți și au fugit În peșteri. Unii s-au pitit În văgăunile găsite, Alții pe stâncile-ntărite Au încercat – de spaimă mare Împinși – a căuta scăpare.


Israeliții au văzut Că la strânsoare au căzut, Și-atunci cătat-a fiecare Ca să-și găsească o scăpare. Unii în peșteri au fugit, Iar alții s-au adăpostit Prin trunchiuri, tufe sau prin stânci Ori s-au ascuns în gropi adânci Cari pentru apă s-au făcut.


„De ce mă tulburați dar, voi?”– Îi zise Samuel apoi. Saul răspunse, de îndat’: „Iată, sunt tare strâmtorat! Vin Filistenii peste noi, Și va începe-un nou război. Ce pot să fac, acuma, eu? L-am întrebat pe Dumnezeu, Dar El, răspunsuri, nu mi-a dat, Pentru că s-a îndepărtat De mine-n acest ultim ceas, Și iată, singur, am rămas. Domnul, de mine, S-a ascuns: Nici prin proroci nu mi-a răspuns, Și nici prin vise. Disperat, Pe tine-atuncea te-am chemat – Căci altă cale n-am văzut – Ca să mă-nveți ce-i de făcut.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ