Judecători 1:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ El zise-atunci: „Iată, sub soare, Sunt șaptezeci de împărați. Aceștia fost-au adunați Sub masa mea și își strângeau Hrana, de-acolo. Toți erau, Cu degetele mari, tăiate; Însă li s-a făcut dreptate, Pentru că după cum văd eu, Îmi răsplătește Dumnezeu, Căci îi plătește omului După măsura faptei lui. Bezec-Adoni-a fost luat Și la Ierusalim mutat. Acolo, el a viețuit Și-apoi, în urmă, a pierit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁷ Atunci Adoni-Bezek a zis: „Șaptezeci de regi, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, au fost folosiți să adune firimituri de sub masa mea! După cum am făcut eu, tot așa mi-a răsplătit și mie Dumnezeu!“. L-au dus la Ierusalim și a murit acolo.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Atunci Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de regi care aveau tăiate degetele mari de la mâini și de la picioare, erau determinați să adune bucățile mici de hrană care cădeau sub masa mea! Dumnezeu a făcut să mi se întâmple exact cum am procedat eu cu alții!” L-au dus în (teritoriul care urma să se numească) Ierusalim; și a murit acolo.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Adoní-Bézec a zis: „Șaptezeci de regi cu degetele mari de la mâini și de la picioare tăiate adunau [resturi] sub masa mea. Așa cum am făcut eu, tot așa îmi răsplătește Dumnezeu”. L-au adus la Ierusalím și a murit acolo.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de împărați, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplătește și mie cum am făcut.” L-au dus la Ierusalim și a murit acolo.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și Adoni‐Bezec a zis: Șaptezeci de împărați cu degetele cele mari ale mâinilor și ale picioarelor lor tăiate își adunau mâncarea sub masa mea; cum am făcut, așa mi‐a răsplătit Dumnezeu. Și l‐au adus la Ierusalim și a murit acolo.

Judecători 1:7 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 21:19

Spune-i, când ești în fața lui: „Ascultă glasul Domnului! „Nu ești un ucigaș vădit? Nu ești tu, hoțul dovedit?” Apoi, spune-i cuvântul Meu: „Așa vorbește Dumnezeu: „Câinii au lins sângele tot, Ce-a curs din trupul lui Nabot, Când el cu pietre-a fost bătut. În locu-n care a căzut, Și sângele-ți se va prelinge, Iar câini-n urmă îl vor linge.”

Exodul 29:20

Să-l junghii și să se adune Sângele lui. Apoi cu el, Vei proceda în acest fel: Urechea dreaptă așadar, A lui Aron, e necesar Unsă a fi, pe vârful ei, Cu sânge de berbec. Să-i iei Pe fiii săi și fă la fel, Precum făcut-ai și cu el. Apoi, pe degetul lor mare Aflat la mâini și la picioare – Din partea dreaptă deci – să pui Din sângele berbecului. Cu sângele rămas, te duci Pân’ la altar și te apuci Să dai ocol altarului Și să stropești în jurul lui.

Isaia 33:1

Pustiitorule, îți vine Timpul când fi-va vai de tine, Chiar dacă n-ai fost pustiit Și încă n-ai fost jefuit Tu, cel care te dovedești Precum că știi să jefuiești. Când îți vei duce la-mplinire Lucrarea ta de pustiire, Ai să ajungi ca, negreșit, Să fii la rându-ți pustiit. După ce ai să isprăvești Ce-ai început să jefuiești, Ai să ajungi ca, negreșit, Să fii tu însuți jefuit.”

Țefania 3:19

În vremile de mai târziu, Eu împotrivă am să fiu, La cei care te asupresc. Pe cei șchiopi am să-i izbăvesc. Îi strâng pe toți cei izgoniți Și vă voi face ca să fiți O pricină de slavă mare Și laudă printre popoare, Mereu, în orișicare țară, Unde acum purtați ocară.

Romani 2:15

Ei dovedesc dar, tuturor, Precum că-n inimile lor, Înscrisă-i a Legii lucrare. Despre aceasta, fiecare, Prin cuget doar, mărturisește, Prin tot ceea ce el gândește, Prin gânduri ce se-nvinuiesc, Sau cari se dezvinovățesc.

Iacov 2:13

Că judecata se arată, Fără de milă, cu cel care N-a avut milă și-ndurare. Însă, prin mila dovedită, E judecata, biruită.

Revelația 13:10

Cel care-i duce în robie Pe alții, trebuie să știe, Că are a păți la fel – Adică rob va fi și el. Cel cari, cu sabia, omoară, De sabie are să moară. Aici este răbdarea care Poporul sfinților o are, Și-aici este credința lor – Credința dată sfinților.

Revelația 16:6

Oameni-aceștia au vărsat, Mereu, sângele sfinților, Precum și al prorocilor. Pentru că astfel s-au purtat, Și Tu, acum, sânge le-ai dat Să bea, căci sunt niște nemernici Și de pedeapsa Ta, sunt vrednici.”

Judecători 1:6

Bezec-Adoni a fugit, Dar cei doi frați l-au urmărit, L-au prins și-au pus a-i fi tăiate Doar degetele mari, aflate La mâini, precum și la picioare.

Judecători 9:24

Cruzimea ce-a făcut-o el – Când șaptezeci de fii pe care Casa lui Ierubal îi are Au fost uciși – s-a dovedit Cum că, pedeapsă, și-a primit, Și a căzut sângele lor, Peste-al Sihemului popor Și peste-Abimelec. Îndată,

Judecători 9:57

De-asemenea, s-a mai văzut Că răul ce a fost făcut De către-aceia care sânt Pe al Sihemului pământ, N-a fost uitat – cum au gândit – Căci Dumnezeu i-a pedepsit. Blestemul lui Iotam – cel care, Pe Ierubal, tată, îl are – Blestemul care l-a rostit, Față de ei, s-a împlinit.

1 Samuel 15:33

Dar Samuel a cuvântat: „Așa precum tu ai lăsat Multe femeii fără copii – Cu a ta sabie – să știi Că a sosit timpul când – iată – Și mama ta va fi lăsată Fără de fii!” El a luat O sabie și l-a tăiat Pe-Agag, în fața Domnului, Făcând bucăți, din trupul lui.