Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Isaia 66:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Așa vorbește Dumnezeu: „Întregul cer este al Meu, Căci el este, din veșnicie, Scaunul Meu pentru domnie, Iar din pământ, Eu Mi-am făcut, Pentru picioare, așternut! Ce casă ați putea apoi, Mie, ca să Îmi faceți voi, Sau ce puteți să ridicați, Drept locuință să Îmi dați?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

1 Așa vorbește Domnul: „Cerurile sunt tronul Meu, iar pământul este scăunașul picioarelor Mele! Unde Mi-ați putea construi voi o casă? Și unde va fi locul Meu de odihnă?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Iahve spune: «Cerul este tronul Meu, iar pământul este locul (pentru talpa) picioarelor Mele! Ce fel de casă ați putea construi voi pentru Mine? Sau unde va fi locul Meu de odihnă?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Așa vorbește Domnul: „Cerul este tronul meu și pământul, scăunel pentru picioarele mele. Ce este casa pe care mi-o construiți și ce este locul pentru odihna mea?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Așa vorbește Domnul: „Cerul este scaunul Meu de domnie și pământul este așternutul picioarelor Mele! Ce casă ați putea voi să-Mi zidiți și ce loc Mi-ați putea voi da ca locuință?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Așa zice Domnul: Cerurile sunt scaunul meu de domnie și pământul așternutul picioarelor mele. Ce casă îmi veți zidi? Și ce loc va fi pentru odihna mea?

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Isaia 66:1
20 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Dar ce! Va locui vreodată – Cu-adevărat – Domnul Cel Sfânt, Aici, jos, pe acest pământ? Iată că măreția Lui Nu-ncape-n cerul cerului! Atunci, ce-aș mai putea să zic De-această casă, eu? Nimic.


Când au venit, la-mpărăție, David, din jilț, s-a ridicat Și-n fața lor, a cuvântat. „Mă ascultați dar, fraților, Precum și-al meu întreg popor! Aveam de gând să construiesc O casă-n cari să găzduiesc Acel chivot al Domnului, Unde e legământul Lui. Această casă-n planul meu, Voiam ca pentru Dumnezeu – De-asemeni – să o fi făcut, Ca să o aibă așternut Pentru picioare. Când voiam S-o-nalț și când mă pregăteam,


Casa pe care, pentru El, Am s-o ridic, mare-o să fie, Căci Dumnezeu – precum se știe – Este mai mare decât cei Care se cheamă dumnezei.


Dar ce! Va locui vreodată – Cu-adevărat – Domnul Cel Sfânt, Aici, jos, pe acest pământ? Iată că măreția Lui Nu-ncape-n cerul cerului! Atunci, ce-aș mai putea să zic, De-această casă, eu? Nimic!


În Templul Său cel sfânt, mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Iar al Său scaun de domnie, În veci, în cer are să fie! Mereu, din ceruri, ochii Lui Privesc la fiii omului.


„Haidem la locuința Lui, Să ne-nchinăm dar, Domnului!


Pe Dumnezeu să-L lăudați Și pe-al Lui munte vă-nchinați! Al nostru Domn și Dumnezeu Se-arată sfânt a fi, mereu!


Căci Cel Prea-Nalt – cari locuiește În veșnicii și se vădește Că al Său Nume este sfânt, Mereu – a spus acest cuvânt: „În locuri ‘nalte, Mă găsesc Și în sfințenie locuiesc. Dar sunt cu cel ce e zdrobit, Cu omul care e smerit, Căci cercetez inimi zdrobite Și-nviorez duhuri smerite.


Slava cari în Liban e-aflată, Ție are să-ți fie dată. Veni-vor ai lui chiparoși, Precum și ulmii cei frumoși, Cu merișorul negreșit (Cari „cimișir” mai e numit), Căci împreună-au să voiască, Al Meu loc să-l împodobească, Pentru că Eu Îmi proslăvesc Locul în care-Mi odihnesc


Dar oare, poate cineva, În loc ascuns să stea, cumva, Fără ca să pot să-l văd Eu?” – Întreabă Domnul Dumnezeu. „Nu umplu Eu acest pământ Și cerurile, câte sânt?


Iată că de la răsărit Și-apoi până la asfințit, Mare Se-arată al Meu Nume Și, pretutindenea în lume, Tămâie, oamenii jertfesc Și al Meu Nume Îl cinstesc Cu daruri de mâncare date Ce se vădesc a fi curate, Căci mare e Numele Meu, Între popoare, tot mereu” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Aici, însă, e Unul care E – decât Templu – mult mai mare.


Iisus, atunci, i-a întrebat: „Vedeți aceste clădiri? Toate, Să știți că fi-vor dărâmate: Piatră pe piatră n-o să stea – Nimic nu va mai rămânea!”


Aflați acum, că Dumnezeu, Cel care, lumea, a făcut – Cu tot ce-n ea a fost văzut – Este chiar Domnul cerului, Precum și al pământului, Care, nicicând, n-a locuit, În templele ce le-au zidit Mâini omenești. Lui nu-i slujesc


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ