Isaia 65:7 - Biblia în versuri 20147 Pentru nelegiuirea care A săvârșit-o fiecare, Pentru ceea ce-au făptuit Ai voști’ părinți, când au trăit – Care pe munți-nalți s-au dus, Unde tămâie au adus Și care M-au batjocorit Pe înălțimi, necontenit – O să le fie măsurată O plată binemeritată, Pentru tot ceea ce-au făcut În vremea care a trecut.” အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească7 atât pentru nelegiuirile voastre, cât și pentru nelegiuirile strămoșilor voștri»“, zice Domnul. „Pentru că au ars tămâie pe munți, și M-au sfidat pe dealuri, voi măsura în poala lor o răsplată deplină pentru faptele lor din trecut“. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20187 atât pentru nedreptățile lor, cât și pentru ale părinților lor». Acesta este mesajul lui Iahve (pentru ei). Pentru că au ars tămâie pe munți și M-au sfidat pe dealuri, voi măsura cu unitatea lor de măsură și le voi da o recompensă întreagă pentru faptele lor din trecut!” အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20207 păcatele voastre și păcatele părinților voștri împreună – spune Domnul –, ei, care au ars tămâie pe munți și m-au defăimat pe coline. Voi cântări faptele lor de odinioară în sânul lor. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu7 Pentru nelegiuirile voastre”, zice Domnul, „și pentru nelegiuirile părinților voștri, care au ars tămâie pe munți și M-au batjocorit pe înălțimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.” အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19317 nelegiuirile voastre, zice Domnul, și nelegiuirile părinților voștri împreună, care au ars tămâie pe munți și m‐au hulit pe dealuri: de aceea le voi măsura în sânuri fapta lor cea dintâi. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Isaia 65:7
39 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ
La toate-acestea câte sânt, Să nu te-nchini – să te ferești – Și nu cumva să le slujești. Căci al tău Domn și Dumnezeu, Întotdeauna, voi fi Eu. Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cari pedepsește, ne-ndoios, Greșelile părinților, Până și în copiii lor – Al treilea și-al patrulea ram E pedepsit, din neam în neam, La toți cari ură Îmi nutresc.
Tocmai acuma, Domnul – iată – Iese din locuința Lui, Căci vrea, pe ai pământului Locuitori, să îi lovească Și astfel să îi pedepsească Pentru nelegiuirea lor. Apoi, sângele morților, Pe față fi-va arătat, Căci de pământ, afară dat, Sângele lor are să fie. Uciderile, să se știe Că nu vor fi acoperite, Ci toate fi-vor dezvelite.
De-aceea, iată că voiesc, Pe-acest popor, să îl lovesc Din nou, cu semne minunate Și cu minuni adevărate Cum n-au mai fost nicicând și cari Vor fi din ce în ce mai mari, Astfel încât priceperea – Și-nțelepciunea-asemenea – Ale celor ce se vădeau Precum că înțelepți erau Și pricepuți, în a lui țară, Nu vor mai fi, căci au să piară. Ele, atunci, vor fi pierdute Și se vor face nevăzute.”
Este zdrobit, cum e sfărmat Un vas care a fost făcut, De către un olar, din lut. Spart, fără milă, este el, Încât apoi, din vasu-acel Nu mai rămâne chiar nimic. Un ciob măcar, oricât de mic, Nu mai rămâne, ca să poți, Foc, dintr-o vatră, să mai scoți, Sau ca să mergi cu el în mână, Și să iei apă din fântână.”
Ce preacurvii ai săvârșit, Pe toate Eu ți le-am zărit. Nechezături, scoase de tine – De-asemenea – nu-Mi sunt străine. Curviile nelegiuite – Nenumărate – săvârșite Pe dealuri, dar și pe câmpie, Toate-Mi sunt cunoscute Mie. Și urâciuni – câte-ai făcut – Pe toate Eu ți le-am văzut. Ierusalime, vai de tine! Nu înțelegi că este bine, Acuma, să te curățești? Oare, cât timp mai zăbovești?”
Pentru acele zile când Mergea, tămâie, aducând ‘Naintea Baalilor, doresc – Acuma – să o pedepsesc. Pentru acele zile când – După ibovnici, alergând – Cu salbă mândră se gătea Și-n nas verigă își punea, Am să o pedepsesc, de-ndat’. O pedepsesc, căci M-a uitat! Așa va fi căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
ကြော်ငြာတွေ