Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Isaia 65:5 - Biblia în versuri 2014

5 Dar totuși, îndrăznește-apoi, Să zică: „Dă-te înapoi Și nu te-apropia, căci sânt – După cum vezi – un popor sfânt!”… Aceste lucruri sunt un fum În ale Mele nări, acum. Sunt precum focul întețit Și arde-apoi, necontenit!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

5 Ei zic: «Stai deoparte! Nu te apropia de mine, căci sunt prea sfânt pentru tine!». Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 El zice: «Stai separat! Nu te apropia de mine – pentru că sunt prea sfânt pentru (a mă apropia de) tine!» Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele și un foc care arde toată ziua!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Ei spun: „Rămâi acolo, nu te apropia, căci sunt sacru pentru tine!”. Dar acestea sunt fum în nările mele și foc ce arde toată ziua.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 și care totuși zice: ‘Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sunt sfânt!’… Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde necontenit!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 care zice: Stai departe, nu te apropia de mine, căci sunt mai sfânt decât tine. Aceștia sunt fum în nările mele, foc ce arde toată ziua.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Isaia 65:5
17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Cum e oțelul pentru dinți Și cum în ochi, fumul îl simți, Așa-i leneșul pentru cel Care s-a încrezut în el.


Trufașa inimă-i mereu Scârbă-n fața lui Dumnezeu; Dar hotărârea Sa-i luată: Nepedepsită, nu-i lăsată.


Sunt alții cari se cred curați, Și totuși, ei nu sunt spălați De-ntinăciune. Pe pământ,


Când Farisei-au observat Faptul acest, i-au întrebat Pe ucenici: „Învățătorul, Cum de mănâncă cu poporul De vameși și de păcătoși?”


Văzând aceasta, cărturarii Și Fariseii – toți mai marii – Pe seama lui Iisus, cârteau Și unii altora-și spuneau: „Pe păcătoși, El îi primește! Vedeți? Și-apoi, cu ei, prânzește!”


Șezând, cu vameșii, la masă, Toți Farisei-au întrebat: „De ce-ai băut și ai mâncat, Cu vameși și cu păcătoși?”


Când Fariseul ce-l poftise Văzu acest lucru, își zise: „Omul Acesta, de-i proroc, Ar ști – ca toți, din acest loc – Căci cea, ce-I șade la picioare, Este o păcătoasă, mare.”


Cel cari, astfel, va cugeta, Iertare nu va căpăta Nicicând, din partea Domnului. Atuncea, gelozia Lui Și cu mânia Sa-nfocată Se vor aprinde dintr-odată, În contra omului acel Și au să cadă, peste el, Toate blestemurile zise, Care în astă carte-s scrise. Domnul va șterge al său nume, În felu-acesta, de pe lume.


Dar, de la El, în schimb, ne vine Un har, în mai mare măsură. De-aceea zice, în Scriptură, Că „stă-mpotrivă Dumnezeu, La toți cei mândri, dar – mereu – El le dă har celor smeriți”.


La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.


Ei se vădesc a fi cei care Au să aducă dezbinare, Căci sunt supuși doar poftelor Și nu au Duhu-n trupul lor.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ