Isaia 65:11 - Biblia în versuri 201411 Pe voi – cei care Îl lăsați Pe Domnul vostru sau uitați De Numele Cel Sfânt al Meu Și-o masă-ntindeți, tot mereu, Norocului, iar Sorți-n dar, Spre cinste-i umpleți un pahar – အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească11 Cât despre voi, care-L părăsiți pe Domnul, care uitați de muntele Meu cel sfânt, care întindeți o masă «Norocului» și umpleți un pahar de vin amestecat în cinstea «Destinului», အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201811 Iar pe voi care Îl abandonați pe Iahve, pe toți cei care uitați de sfântul Meu munte și care organizați benchete în cinstea norocului umplând o cupă cu vin amestecat în cinstea destinului, အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202011 Dar voi, care l-ați părăsit pe Domnul și ați uitat de muntele meu cel sfânt, voi, care pregătiți masă pentru Gad și umpleți cupa pentru Mení, အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 Dar pe voi, care părăsiți pe Domnul, care uitați muntele Meu cel sfânt, care puneți o masă ‘Norocului’ și umpleți un pahar în cinstea ‘Sorții’, အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193111 Dar pe voi, care părăsiți pe Domnul, care uitați muntele meu cel sfânt, care pregătiți o masă Norocului și turnați vin amestecat Soartei, အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Isaia 65:11
24 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ
Iar ție, Solomon, doresc, Un sfat să îți mai dăruiesc: Învață să-L cunoști, mereu, Pe-al tatălui tău Dumnezeu. Din inimă să Îi slujești, Poruncile-I să le păzești Cu suflet binevoitor, Mereu, în fața tuturor. Căci Domnu-i Cel cari cercetează În inimi, și care scrutează În ceea ce ne-nchipuim Și-n tot ceea ce ne gândim. Dacă tu Îl vei căuta, Aproape, El – mereu – va sta. O să se lase – să știi bine – Astfel, a fi găsit de tine. Dar dacă o să-L părăsești, Atuncea poți să te gândești Că lepădat vei fi, mereu, De către-al nostru Dumnezeu.
Toate popoarele – la fel – Spre munte, au să se grăbească Și-n acest fel au să vorbească: „Haideți cu toți să ne-adunăm Și către munte să plecăm, Căci e muntele Domnului! Să mergem dar, la Casa Lui, La Casa Celuia pe care, Drept Dumnezeu, Iacov Îl are! Haidem, ca să ne dea povețe Și-ale Lui căi să ne învețe!” Căci din Sion are să vie Legea și, după cum se știe, De la Ierusalim, Cel Sfânt, Își va trimite-al Său cuvânt.
Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”
Lupul și mielul, împreună, Vor paște iarba câmpului. Leul, asemeni boului, O să mănânce paie, până Va fi sătul. Numai țărână, În vremea ‘ceea – veți vedea – Drept hrană, șerpii vor avea. Atunci va fi un timp de pace, Căci nici un rău nu se va face Și nu va fi vreo vătămare Pe muntele Meu sfânt și mare. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
Și îi vor strânge pe-ai voști’ frați Cari printre neamuri sunt aflați, Să îi aducă Domnului, Precum un dar, în cinstea Lui. Pe cai, pe dromaderi, pe cară, Pe tărgi și pe catâri, în țară, Îi vor aduce-n fața Lui, La sfântul munte-al Domnului Și la Ierusalim. Astfel, Ei au să șeadă lângă El. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit. Ei au să fie-aduși la fel Precum fiii lui Israel Aduc la Casa Domnului, – Spre slava și spre cinstea Lui – Daruri ce sunt pentru mâncare. Acestea sunt, de fiecare, Cu multă grijă, așezate Numai în vasele curate.
Necazul îi va fi lovit, Pentru că ei M-au părăsit Și pentru că ei au spurcat Ținutul care le-a fost dat. Astfel, tămâie au ars ei, În cinstea altor dumnezei, Pe care nu îi cunoșteau Și-ai lor părinți nu îi știau. Prin tot ceea ce au făcut, Locul acesta l-au umplut Cu sângele nevinovat Care a fost de ei vărsat.
Copiii strâng lemne, de zor, Și-apoi le duc părinților, Care fac focul, de îndat’. Femeile au frământat, Grabnic apoi, o plămădeală Și turte fac, fără-ndoială, Împărătesei cerului Și-asemenea oștilor lui, Iar din a jertfelor măsură, Dau jertfe pentru băutură În cinstea altor dumnezei. Prin toate câte le fac ei Au reușit să Mă mânie Și au stârnit a Mea urgie.”
ကြော်ငြာတွေ