Isaia 6:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Când aste lucruri le-am zărit, Înspăimântat am glăsuit: „E vai de mine! Sunt pierdut, Căci pe-mpărat, eu L-am văzut! Pe al oștirii Dumnezeu – Acum – L-am întâlnit, iar eu Sunt om cu buze necurate Și locuiesc într-o cetate, În mijlocul oamenilor Care și ei, la rândul lor, Tot buze necurate au!”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁵ Am strigat: „Vai de mine! Sunt pierdut! Căci sunt un om cu buze necurate și trăiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, iar ochii mei L-au văzut pe Împăratul, Domnul Oștirilor!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Am strigat: „Vai de mine! Sunt în mare pericol; pentru că sunt un om cu buze necurate și trăiesc în mijlocul unui popor cu buze tot necurate. Ochii mei l-au văzut pe Rege – pe Iahve, pe Dumnezeul Armatelor!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Și am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate și locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate, iar ochii mei l-au văzut pe rege, pe Domnul Sabaót!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Atunci am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Atunci am zis: Vai de mine! căci sunt pierdut; căci sunt un om cu buze necurate și locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate; căci ochii mei au văzut pe Împăratul, Domnul oștirilor.

Isaia 6:5 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 32:31

Răsărea soarele, când el Trecea pe lângă Peniel. Ușor, din coapsă, șchiopăta –

Psalmi 24:10

„Cine e Cel, astfel, chemat? Cine este Acel pe care, Drept Împărat, slava Îl are?” – Domnul oștirilor e-Acel: Al slavei Împărat, e El! – (Oprire)

Exodul 24:10

Oameni-aceia L-au văzut Pe Dumnezeu. El a avut Atunci, sub ale Lui picioare, Ceva la fel ca o lucrare Ce din safir părea să fie Și care era străvezie, Precum e chipul cerului Ziua, în curăția lui.

Exodul 3:6

Apoi El a adăugat: „Sunt Domnul, cari M-am arătat Tatălui tău. Eu sunt, mereu, Al lui Avram Sfânt Dumnezeu; Și-al lui Isac sunt, totodată, Și al lui Iacov!” De îndată, Moise, obrazul, și-a ascuns, Pentru că spaima l-a pătruns, Și s-a temut să îndrăznească, Spre Dumnezeu, să mai privească.

Exodul 33:20

Apoi a zis: „Nu vei putea Ca să privești, la fața Mea, Căci cel ce o să Mă zărească, Nu poate ca să mai trăiască!”

Exodul 4:10

Moise a zis lui Dumnezeu: „Dar Doamne, uită-Te că eu, Nu pot, ușor, ca să vorbesc; Acest cusur îl moștenesc, Pentru că nu îl am de ieri, Nu-l am nici de alaltăieri, Și nici de când aici Tu ești Cu al Tău rob ca să vorbești. Așa sunt eu: mi-e încurcată Vorba și limba, totodată.”

Exodul 6:12

Moise răspunse, Domnului: „Dar nici fiii poporului Lui Israel nu au voit S-asculte, când eu le-am vorbit, Și crezi că Faraonul are Ca să îmi deie ascultare Chiar mie, care reușesc, Cu greutate, să vorbesc?”

Exodul 6:30

Moise I-a zis lui Dumnezeu: „Dar eu vorbesc destul de greu. Când în Egipt voi fi plecat, Cum mă voi face ascultat, De Faraon? Vorbele mele, Vor fi luate-n seamă, ele?”

Isaia 24:16

Din marginile de pământ, Aud cum vine acest cânt: „Slavă celui neprihănit!” Dar eu îmi spun, necontenit: „O, vai de mine! Sunt pierdut!” Jefuitorii au căzut Asupra prăzi-nverșunați Și jefuiesc netulburați.

Isaia 29:13

Domnul a zis: „Eu văd prea bine, Când se apropie de Mine Poporu-acesta se vădește Că doar cu gura Mă cinstește. Inima, însă, el și-o ține, Mereu, departe-a fi de Mine, Iar teama ce-o împărtășește Față de Mine, se vădește Că este numai o măsură De omenească-nvățătură, Ținând de datina pe care Poporu-acesta doar, o are.

Isaia 33:17

„Ai tăi ochi – iată – vor putea, Pe Împărat, de a-L vedea, În toată strălucirea Lui. Întinderea pământului Țării și ale sale căi, Au să le vadă ochii tăi.

Isaia 59:3

Cu sânge, mâinile-s mânjite; Degete-aveți, nelegiuite; Buzele voastre se vădesc Precum că doar minciuni rostesc, Iar limba voastră, peste fire, Aruncă doar nelegiuire.

Isaia 64:6

Toți am ajuns niște spurcați. Suntem cu toții, necurați. Despre-ale noastre fapte bune, Ajuns-am ca să putem spune Că sunt precum un strai mânjit. Ca frunzele ne-am ofilit Și de nelegiuiri apoi, Ca și de vânt duși suntem noi.

Ieremia 1:6

Eu zis-am: „Doamne, mă gândesc Precum că nu știu să vorbesc, Căci un copil numai, sunt eu.”

Ieremia 51:57

Iată dar, ce a cuvântat Acela care-i Împărat, Acela care are Nume De Domn al oștilor: „Anume Am să-i îmbăt pe cei deștepți Care sunt ai lui înțelepți. Am să-i îmbăt și pe cei cari Sunt voievozii lui cei mari, Pe cei ce sunt cârmuitori, Pe toți vitejii luptători, Pe căpeteniile lui Ce sunt capi ai poporului. Vor adormi pentru vecie Și nicicând treji n-au să mai fie.”

Езекиел 12:2

Îmi zise: „Fiu al omului, Tu locuiești în casa care Doar îndărătnici, în ea, are. Deși au ochi, ei dovedesc Cum că nimica nu zăresc. Au și urechi, însă nimic N-aud cu ele, căci îți zic Că sunt o casă răzvrătită, Din îndărătnici întocmită.

Езекиел 33:31

Și iată că ei vin, grămadă, Voind, în față, ca să șeadă, S-asculte ceea ce vorbești. Dar vorbele ce le rostești, Ei nu vor să le împlinească. Doar dulce, știu ca să vorbească, În timp ce inimile lor Se lasă pradă poftelor.

Daniel 9:20

Pe când încă mai vorbeam eu, Pe când încă mă mai rugam Și încă îmi mărturiseam Păcatul meu, precum și cel Făcut de-ntregul Israel, Și înălțam cereri ce sânt Legate de muntele sfânt,

Habacuc 3:16

Când acest lucru l-am aflat, Trupul mi s-a cutremurat. La vestea asta – bunăoară – Buzele mele se-nfioară, Putreziciunea mă pătrunde Și-n oase ea mi se ascunde; Genunchii mi s-au înmuiat Și sunt cuprinși de-un tremurat. Căci aș putea aștepta, oare, Ziua necazului cel mare, Stând în tăcere, când știu bine Cum că asupritorul vine Și împotrivă-i stă mereu, Sărmanului popor al meu?

Numeri 17:12

Ai lui Israel fii s-au dus La Moise-n urmă și i-au spus: „Să știi că noi o să murim! Pierim cu toți! Pierim! Pierim!

Judecători 13:22

Privirile și le-a rotit, În jur, și soaței i-a vorbit: „Află că vom muri – zic eu – Căci L-am văzut pe Dumnezeu.”

Judecători 6:22

Iar Ghedeon s-a-nspăimântat, Și-n acest fel a cuvântat: „Stăpâne Doamne, vai de mine, În fața mea – văzut-am bine – A fost Îngerul Domnului, Și-am stat chiar înaintea lui!”