Isaia 6:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Până va scoate Domnu-afară, Pe toți cei care sunt în țară Și până când ea o să fie Precum e o mare pustie.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹² până când Domnul îi va trimite pe oameni departe, iar locurile părăsite vor fi multe în mijlocul țării.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² până când Iahve îi va trimite pe toți departe, iar țara va rămâne total abandonată.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Domnul îi va îndepărta pe oameni și țara va ajunge o mare pustiire.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² până va îndepărta Domnul pe oameni și țara va ajunge o mare pustie.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² și Domnul va îndepărta pe om și vor fi multe locuri pustii în mijlocul țării.

Isaia 6:12 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Regi 25:11

Nebuzardan, prinși de război, Luat-a sufletele toate, Cari mai rămaseră-n cetate. În acest fel, i-a înrobit Și pe toți cei care-au fugit La împăratul cel pe care, În frunte, Babilonu-l are, Dar și pe cei ce i-a aflat Atunci, acolo. A lăsat

2 Regi 25:21

Iar împăratu-a poruncit Să îi ucidă, negreșit. Astfel, la Ribla – în Hamat – Uciși au fost, cu toți, de-ndat’. Iuda ajunse ca să fie Luat și dus în grea robie.

Isaia 13:12

Mai rari ca aurul curat Și scumpi ca aurul pe care Țara Ofirului îl are, Voi face oamenii să fie.

Isaia 26:15

Sprește Doamne-al Tău popor Și-arată-Ți slava, tuturor! Hotarele țării, apoi, Dă-ni-le Doamne, înapoi!

Isaia 5:9

Iată ce mi-a descoperit Domnul, atunci când mi-a vorbit: „Casele fi-vor pustiite Și nu vor mai fi locuite.

Ieremia 12:7

„Mi-am părăsit casa și iată, Și moștenirea, totodată. Mi-am dat iubita la acei Ce se vădeau dușmani ai ei.

Ieremia 15:4

De pomină-i voi face Eu, Printre popoare-a fi mereu, Din pricină că am văzut Toate pe câte le-a făcut – Chiar în Ierusalim – cel care, Pe Ezechia, tată-l are. El este-n Iuda împărat Și drept Manase e chemat.

Ieremia 4:29

„La vuietul arcașilor, Precum și-al călăreților, Cetățile fug să se-ascundă Și caută ca să pătrundă Până în codri cei adânci Sau să se cațere pe stânci. Cetățile sunt pustiite Și sunt, de oameni, părăsite.

Ieremia 52:27

Iar împăratu-a poruncit Să îi ucidă, negreșit. Astfel, la Ribla – în Hamat – Uciși au fost cu toți, de-ndat’.

Plângerile 5:20

De ce dar, să ne uiți apoi, În vecii vecilor, pe noi? Și pentru ce să Îți dorești, Mult timp, ca să ne părăsești?

Țefania 1:3

Oameni și vite. Prăpădesc Popoarele păsărilor, Precum și peștii mărilor Și pietrele de poticnire Și pe cei răi de peste fire. Pe tot pământul, îi lovesc Pe oameni și îi nimicesc. Îi spulber cu desăvârșire.

Romani 11:15

Căci dacă lepădarea lor, Lumi-mpăcare i-a adus, Ce poate-atuncea, a fi spus, De revenirea lor, apoi? Ce va-nsemna ea, pentru noi, Dacă nu viață dintre morți Și-nlocuirea vechii sorți?

Deuteronom 28:64

Împrăștiat, fără-ncetare, Ai să fii tu, printre popoare, Din capătul pământului, La celălalt capăt al lui. Șezând cu oamenii acei, Ai să slujești alți dumnezei – Pe care nu i-ai cunoscut Și-ai tăi părinți nu i-au știut.