Isaia 57:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Eu – căile – i le-am văzut Și știu tot ceea ce-a făcut. Cu toate-acestea, Eu voiesc, Acum, să îl tămăduiesc. Am să-l călăuzesc mereu, Și mângâiere-i aduc Eu. Pe lângă el de-asemenea, Atuncea îi voi mângâia Și pe acei cari se adună Cu el, să plângă împreună.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁸ I-am văzut căile, dar îl voi vindeca, îl voi călăuzi și-i voi aduce mângâiere, lui și celor ce-l bocesc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Am văzut cum s-a comportat; dar îl voi vindeca, îl voi conduce și îl voi încuraja. Voi face toate acestea atât lui, cât și celor care îl jelesc.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Am văzut căile lui și îl voi vindeca, îi voi călăuzi și îi voi copleși cu mângâieri pe el și pe ai săi care plâng.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ I-am văzut căile, și totuși îl voi tămădui; îl voi călăuzi și-l voi mângâia, pe el și pe cei ce plâng împreună cu el.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ I‐am văzut căile și‐l voi vindeca. Îl voi călăuzi și‐i voi da iarăși mângâieri, lui și celor ce jelesc ai lui.

Isaia 57:18 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 23:2

Domnul m-a scos la pășunat Și-apoi, spre ape de odihnă El m-a purtat și mi-a dat tihnă.

Psalmi 51:12

Dă-mi binecuvântarea care Doar mântuirea Ta o are Și sprijinește-a mea ființă Cu duhul de bunăvoință!

Psalmi 94:19

Când gânduri negre năvălesc Asupra mea și mă muncesc, Tu, Doamne, Mă înviorezi În suflet, căci le-ndepărtezi Cu mângâierea ce mi-o dai.

Qohelet 9:4

Pe cine, moartea îl scutește?! Cel viu, mereu, nădăjduiește. Un câine viu mai prețuit E, decât leul ce-a murit.

Isaia 1:18

„Totuși, veniți să căutăm Acuma, să ne judecăm” – Zis-a cuvântul Domnului, Către întreg poporul Lui. „Dacă păcatele pe care Le-ați făptuit sunt – la culoare – Precum cârmâzul, negreșit Cu toate se vor fi albit, Astfel încât albeața lor Va fi ca a zăpezilor. Dacă păcatele pe care Le-ați făptuit sunt – la culoare – Roșii ca purpura, doresc – Asemeni lânii – să le-albesc.

Isaia 12:1

În acea zi, vei zice: „Eu Te laud Doamne, tot mereu, Pentru că fost-ai supărat, Însă acum ne-ai mângâiat! Mânia Ta s-a potolit Și izbăvire am primit!”

Isaia 19:22

După ce are să-i lovească, Domnul o să-i tămăduiască Pe Egipteni, iar ei – apoi – Se vor întoarce înapoi La Domnul, dându-I ascultare, Și-au să primească vindecare.

Isaia 30:18

„Dar Dumnezeu o să voiască, De voi, să Se milostivească. În bunătatea Lui cea mare, O să arate îndurare, Căci El e drept, necontenit. De cei care-au nădăjduit În El, ferice o să fie, De-acum și până-n veșnicie!

Isaia 30:26

Lumina ce are s-o dea Luna – atunci – are să fie, Precum a soarelui, de vie. A soarelui lumină are, De șapte ori, a fi mai tare. (Lumina care o să vie, Cât șapte zile, o să fie.) Acestea fi-vor întâmplate În vremea când vor fi legate – De Domnul – rănile pe care Poporul Său – acum – le are, Căci toate rănile primite – Atunci – vor fi tămăduite.”

Isaia 49:10

De foame, nu au să mai știe. Nici sete n-au să mai simțească. Soarele n-o să-i dogorească, Iar călăuză – ne-ndoios – Le este Cel care-i milos Și îi va duce să se-adape, În locuri cu bogate ape.

Isaia 51:12

Să fiți încredințați că Eu Am să vă mângâi, tot mereu. Cine ești tu ca, temător, Să fii, de omul muritor, Sau să te temi de fiul lui, Care-i ca iarba câmpului,

Isaia 52:12

Dar nu cu grabă, nu fugiți! Căci Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are Vă va tăia calea și, iată, În fața voastră Se arată.”

Isaia 53:5

Pentru păcatele pe care Le-am săvârșit noi, fiecare, Străpuns a fost El, negreșit. De-asemenea, a fost zdrobit Pentru fărădelegi apoi, Cari făptuite-au fost de noi. Pedeapsa care trebuia, În urmă, pacea să ne-o dea, Asupra Lui doar a venit. Tămăduire-am dobândit Prin rănile ce le primise Și pentru noi le suferise.

Isaia 57:15

Căci Cel Prea-Nalt – cari locuiește În veșnicii și se vădește Că al Său Nume este sfânt, Mereu – a spus acest cuvânt: „În locuri ‘nalte, Mă găsesc Și în sfințenie locuiesc. Dar sunt cu cel ce e zdrobit, Cu omul care e smerit, Căci cercetez inimi zdrobite Și-nviorez duhuri smerite.

Isaia 58:11

De Domnul, fi-vei – ne-ncetat – Călăuzit și săturat Va face sufletul să-ți fie, Chiar și când umbli prin pustie. Îți dă putere-n mădulare, Să fii ca o grădină care, De un izvor este udată, A cărui apă, niciodată,

Ieremia 13:17

Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.

Ieremia 3:22

„Fii răzvrătiți, acuma, voi Veniți degrabă înapoi, Căci am să iert al vost’ păcat!” „Primește-ne Doamne, de-ndat’, Căci Tu ai fost și ești, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!”

Ieremia 30:17

Dar te voi vindeca și iată Că rana ta va fi legată. De către ei ai fost numit Drept „Cel ce este izgonit”. Te-au mai numit „Sionul, casă De care nimănui nu-i pasă”.

Ieremia 31:3

„Din depărtare, Domnul – iată – În a mea față, Se arată Și zice astfel: „Pentru că, Cu o iubire veșnică Eu te iubesc, tu vei avea Parte de bunătatea Mea!

Ieremia 33:6

Are să vină-o vreme-n care Le voi aduce vindecare Și sănătate. Un izvor, Bogat și înviorător, Le voi deschide, să le vie Doar pace și credincioșie.

Zaharia 1:13

Domnu-nceput-a să vorbească Și Îngerului prinse-ai spune Atuncea, numai vorbe bune.

Luca 15:20

Îndată, el s-a și sculat Și, către casă, a pornit. Când, de departe, l-a zărit, Părintele s-a-nduioșat Și-n fața lui a alergat, Grăbindu-se, cât a putut. Pe-al său grumaz, el a căzut Și, cu mult drag, l-a sărutat.

Romani 5:20

Atunci când Legea a venit, Prin ea, greșeala s-a-nmulțit. Unde-i păcat mult, să știți dar, Precum că este mai mult har;

Revelația 7:17

Pe jilțul destinat să fie, Drept scaunul pentru domnie – În mijloc chiar – e așezat Mielul, și-Acesta, ne-ncetat, O să le fie-n veci păstor Și va conduce gloata lor, Către al apelor izvoare, Care-s, de viață, dătătoare, Iar a lor lacrimă, mereu, Ștearsă va fi, de Dumnezeu.”