Isaia 57:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Piere cel ce-i neprihănit. Încetișor, neauzit, Această lume el o lasă: Moare, dar nimănui nu-i pasă. Se duc toți oamenii de bine, Dar să ia seama, nu e cine, Că răutatea e de vină Că numai ea este pricină, Când e luat cel dovedit Precum că e neprihănit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹ Cel drept piere și nimănui nu-i pasă. Oamenii devotați sunt luați, și nimeni nu înțelege că cei drepți sunt luați pentru a fi cruțați de nenorocire.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Omul corect moare; și nimeni nu este deranjat de acest fapt. Oamenii devotați (lui Iahve) sunt luați; și nimeni nu înțelege că se întâmplă așa cu cei corecți ca să fie feriți de dezastru.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Cel drept piere și nu este nimeni să pună la inimă; oamenii de bunăvoință sunt luați și nu este nimeni să înțeleagă că cel drept este luat din cauza răutății.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Piere cel neprihănit, și nimănui nu-i pasă; se duc oamenii de bine, și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Se pierde dreptul și nimeni nu ia la inimă; și bărbații miloși sunt răpiți și nimeni nu ia aminte că cel drept este răpit dinaintea răului.

Isaia 57:1 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 14:13

Atunci, întregul Israel Are să plângă după el Și-apoi îl va înmormânta, Căci numai el – din casa ta – Va avea parte de mormânt, Pentru că doar în el, Cel Sfânt Găsit-a ceva bun. Astfel,

2 Regi 22:20

De-aceea, nu-i fac nici un rău Acestui loc, în timpul tău. În pace, tu vei fi lăsat Și la ai tăi adăugat, Fără ca vreo nenorocire Să se abată peste fire.” Solii s-au dus la împărat, Să-i spună tot ce au aflat.

2 Cronici 32:33

Când Ezechia a murit A fost și el adăugit La neamul său. L-au îngropat În locu-n care s-au aflat Mormintele cele-nsemnate În care fost-au așezate Oasele fiilor pe care, David, urmași, în lume-i are. Cei ce-n Ierusalim erau Și cei ce-n Iuda locuiau, În mare cinste l-au purtat, Atuncea când l-au îngropat. Apoi, în urmă-i, a venit Feciorul său și a domnit. Acela care l-a urmat La tron, Manase, s-a chemat.

2 Cronici 34:28

De-aceea, nu-i fac nici un rău Acestui loc, în timpul tău. În pace, tu vei fi lăsat Și la ai tăi, adăugat, Fără ca vreo nenorocire Să se abată peste fire.” Solii s-au dus la împărat, Să-i spună tot ce au aflat.

2 Cronici 35:24

Slujbașii săi, când l-au văzut Că e rănit și a căzut, Din carul său l-au ridica Și în alt car l-au așezat. Din luptă ei l-au scos afară Și spre Ierusalim plecară. Acolo însă, a murit, Fiind și el adăugit La neamul său. Poporul lui A plâns moartea-mpăratului. Ierusalimul tot – la fel – A plâns atuncea, după el.

Psalmi 12:1

Doamne, vino în ajutor, Căci oamenii evlavioși Se duc acum și – iată – mor Cei ce se-arată credincioși.

Psalmi 37:37

Acum privește-l așadar, Pe cel care s-a arătat A fi un om neprihănit, În care nu e viclenie: Moștenitori a dobândit Și pace are, pe vecie.

Isaia 42:25

De-aceea, peste Israel, Mânia Și-a vărsat-o El Și a trimis asupra Lui, Asprimile războiului. Astfel, războiul s-a aprins Și-ntreg poporul l-a cuprins. L-a ars apoi, dar Israel Nu a luat seama la El.”

Isaia 47:11

Tocmai de-aceea, peste tine – Acum – nenorocirea vine, Fără ca tu să poți vedea Zorile sale. Va cădea Urgia, când nici nu gândești, Și n-ai să poți să o oprești. Prăpădu-apoi te va călca Și n-ai să poți a-l împăca.

Isaia 47:7

Ai zis: „Mereu voi avea casă Și-n veci voi fi împărăteasă. Nu te-ai gândit, nici n-ai visat, Că totul se sfârșește-odat’.

Isaia 57:11

De cine, oare, te sfiai? De cine, oare, te temeai, Când M-ai uitat și negreșit, Necredincioasă te-ai vădit? De Mine n-ai vrut a te teme, Căci Eu tăceam de multă vreme.

Ieremia 18:11

„La cei ce-n Iuda locuiesc Și la cei care se găsesc, Azi în Ierusalim, de-ndată Ai să te duci și-ai să spui: „Iată, Așa vorbește Dumnezeu: „Necazuri mari pregătesc Eu, În contra voastră și-am făcut Un plan, pentru că am văzut Tot răul ce l-ați săvârșit. De-aceea, este nimerit Ca fiecare dintre voi Să se întoarcă înapoi, Din căile ce le avea, Din relele ce le făcea!”

Ieremia 22:10

„Să nu-l bociți pe cel pierit, Ci pe cel ce-i nenorocit Care își lasă a sa țară Și n-are s-o mai vadă iară!”

Езекиел 21:3

Să spui dar, țării cea pe care Neamul lui Israel o are: „Așa vorbește Domnul: „Iată, Nenorocirea se arată Și-asupra ta acuma vine Căci necaz mare am, pe tine. Am să-Mi trag sabia și-apoi, Din tine, Eu nimici-voi Atât pe cel neprihănit Cât și pe cel, rău, dovedit.

Miheia 7:2

Omul de bine-a părăsit Țara. Nimeni nu e cinstit. La pândă, toți se rânduiesc. Să verse sânge se grăbesc, Iar fratelui pe cari îl are, Curse-i întinde fiecare.

Maleahi 2:2

Dacă n-o să Mă ascultați Și dacă slavă n-o să-I dați Numelui Meu, arunc în voi Blestemul și blestem apoi Ceea ce-ați binecuvântat. Aflați că am și blestemat, Căci loc, în inimi, n-ați găsit, Pentru ceea ce-am poruncit” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Numeri 23:10

Și cine, oare, va putea Să socotească pulberea Lui Iacov și să spună-astfel, Cât e un sfert, din Israel? O, de-aș muri de moartea lor, De a neprihăniților! O, de ar fi al meu sfârșit, Precum le-a fost lor, rânduit!”