Isaia 56:3 - Biblia în versuri 2014

³ Străinii cari au să voiască, De Domnul să se alipească, Să nu zică: „Domnul, pe noi, Are-a ne despărți apoi, De-al său popor!”. De-asemenea, Nici famenul nu va avea Voie să zică: „M-am uitat Și văd că sunt un pom uscat!”,

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³ Străinul, care se alipește de Domnul, să nu zică: „Domnul mă va separa, cu siguranță, de poporul Său“. Iar eunucul să nu zică: „Iată, sunt doar un copac uscat“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ „Străinul care se atașează de Iahve, să nu zică: «Sunt convins că Iahve mă va separa de poporul Său!» Iar eunucul să nu se lamenteze zicând: «Sunt doar un copac uscat!»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Să nu spună străinul care s-a alipit de Domnul: «Domnul m-a separat de poporul său» și nici eunucul să nu zică: «Iată, eu sunt un copac uscat!»!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Străinul care se alipește de Domnul să nu zică: „Domnul mă va despărți de poporul Său!” și famenul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Și fiul străinului care s‐a lipit de Domnul, să nu vorbească, zicând: Domnul m‐a despărțit cu totul de poporul său. Nici famenul să nu zică: Iată eu sunt un copac uscat.

Isaia 56:3 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Cronici 6:32

Atuncea când străinul vine, Pentru al Tău Nume, la Tine – Căci o să fie cunoscut Numele Tău, fiind știut Că El este un Nume mare Iar al Tău braț întins e tare – Deci când acest străin va sta Rugându-se, la casa Ta,

Estera 9:27

O hotărâre au luat Iudeii. S-au îndatorat Atunci, nu numai pentru ei, Însă și pentru toți acei Care urmau să se lipească De ei, cu ei să viețuiască. De-asemenea, s-au obligat Și pentru cei ce le-au urmat, Ca să păzească fiecare, Mereu, această sărbătoare, Când este vremea potrivită, Așa cum fost-a rânduită, Așa precum a fost lăsată. Nicicând, ea nu va fi schimbată.

Isaia 14:1

Dar Dumnezeu este Cel care, Față de Iacov – milă – are, Pentru că iar, pe Israel, Are să îl aleagă El Și are să îl ducă iară, Ca să îi dea tihnă în țară. Atunci străinii vor veni, Pentru că ei se vor uni Cu a lui Iacov casă mare,

Isaia 39:7

„Ai tăi feciori, vor fi luați Și fameni fi-vor așezați, Drept slugi ale-mpăratului Din țara Babilonului.”

Isaia 56:5

Au să primească-n Casa Mea, Un loc. Un nume vor avea, Nume cu mult mai bun – pot zice – Decât cei cari sunt fii și fiice. Numele dat lor o să fie Un nume pentru veșnicie.

Isaia 56:6

Pe cei străini – ce-au să dorească De Domnul să se alipească Pentru ca să-I slujească Lui Iubind Numele Domnului, Păzind mereu al Lui Sabat Spre a nu-l pângări vreodat’, Și-arată că în stare sânt Să țină al Meu legământ –

Ieremia 50:5

Vor întreba de drumul care Duce-n Sion și fiecare, Spre el, apoi, o să privească Și-n acest fel au să vorbească: „Veniți, ca să ne alipim De Domnul și ai Lui să fim! Un legământ să facem noi, Ce va fi veșnic, mai apoi, Și-n felu-acesta, niciodat’, El nu mai poate-a fi uitat!”

Levitic 21:20

Nici un ghebos nu e primit, Nici cel care-i pipernicit; Cel cu albeață, cel cu râie, Cel cu pecingini, să rămâie Deoparte, căci este oprit; La fel e și cu cel boșit.

Levitic 25:45

Dacă alți robi ai să mai vrei, Tu vei putea ca să îi iei, De la acela care vine Pentru a locui la tine, Și e străin. Din casa lui, Îngăduit e orișicui Ca robi să-și cumpere apoi. Robii aceștia, pentru voi, Precum e o avere sânt, Aflată pe al vost’ pământ.

Țefania 2:11

Grozav va fi Domnul, cu ei, Iar pe cei cari sunt dumnezei Pe-acest pământ, El îi lovește – În orice loc – și-i nimicește. Apoi, oricine-n țara lui O să se-nchine Domnului, Cu tot poporu-acela care E pe ostroavele din mare.”

Numeri 18:4

Ei se vor alipi de tine Ca să păzească tot ce ține De rânduiala cortului Și de-mplinirea slujbei lui.

Numeri 18:7

Iată ce trebuie să știi: Acuma, tu și ai tăi fii Va trebui ca să păziți, Neîncetat, și să-mpliniți Doar slujba preoției, care E la altar referitoare Și pe aceea ce privește, În urmă, tot ce se găsește Dincolo de perdeaua care Este, în cort, despărțitoare. Această slujbă, voi să știți, Căci trebuie să o-mpliniți. Slujba de preoți, așadar, Vă este dată vouă-n dar. Străinul care va avea Curajul de-a se-apropia De toate-acestea, negreșit, Cu moartea, fi-va pedepsit.”

Fapte 10:34

Petru, privirea, și-a rotit Peste cei care s-au aflat, Acolo strânși, și-a cuvântat: „Într-adevăr, văd bine eu, Acuma dar, că Dumnezeu Nu e, nicicând, părtinitor.

Fapte 17:4

Unii din ei, și-un număr mare De greci, femei de frunte, care Teamă de Domnul au avut, Tot ce-a spus Pavel, au crezut Și au sfârșit trecând apoi, Grabnic, de partea celor doi.

Fapte 18:7

Când, de acolo, a plecat, La Iust, în casă, a intrat. Omul acela se temea, De Dumnezeu; el locuia Chiar lângă sinagogă. Dar,

Romani 15:16

Ca printre Neamuri, cum am spus, Să fiu slujbaș al lui Iisus. Eu, slujba mea, o împlinesc Cu scumpătate, și trudesc, În Evanghelia Domnului, Ca Neamurile-n fața Lui, Să poată fi jertfa primită Bine, prin Duhul Sfânt, sfințită.

1 Corinteni 6:17

Cu-aceia care se lipesc, De Domnul, este tot la fel: Un singur duh, vor fi, cu El.

Efeseni 2:12

Să v-amintiți, neîncetat, Că-n acea vreme, v-ați aflat Fără Hristos, făr’ să vă fie, Dreptul pentru cetățenie, Recunoscut, în Israel, Lipsiți fiind, în acest fel, De legămintele pe care, Făgăduința-n ea, le are, Fără nădejde, tot mereu, Și-n lume, fără Dumnezeu.

Efeseni 2:22

Astfel, prin El – în trupul Lui – Toți, laolaltă, se adună, Zidiți fiind ca, împreună, Să fie un locaș, mereu – Prin Duhul – pentru Dumnezeu.”

Deuteronom 23:9

„Când, la vrăjmași, cu oaste ieși, Grijă să ai să te ferești, Neîncetat, în drumul tău, De orișicare lucru rău.

1 Petru 1:1

„Petru, acel care e pus Apostol, în Hristos Iisus, Către aleșii cari trăiesc, Printre străini, și se găsesc – Unii, prin Pont, împrăștiați, Alți-n Galatia aflați, Precum și-n Capadocia, Bitinia și Asia –