Isaia 56:2 - Biblia în versuri 2014

² Ferice e de omul care, Să facă acest lucru, are, Precum și de-al său fiu cari știe, În el, statornic să se ție, Păzind mereu, al Meu Sabat Spre a nu-l pângări vreodat’, Și stăpânindu-și brațul său, Ca să nu facă nici un rău!

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

² Ferice de omul care face lucrul acesta și de fiul omului care se ține strâns de el, care păzește Sabatul și nu îl profanează, care își ferește mâna să facă vreun rău“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Oricine face acest lucru, este un om fericit. Această fericire este a acelora care se comportă permanent așa, respectând Sabatul. Ei nu îl profanează; și își feresc mâna ca să nu facă vreun rău.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Fericit este omul care face aceasta și fiul omului care o ține cu tărie, care păzește sabátul ca să nu fie profanat și-și ține mâna ca să nu facă niciun rău.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Ferice de omul care face lucrul acesta și de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, și stăpânindu-și mâna, ca să nu facă niciun rău!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Ferice de bărbatul care face aceasta și de fiul omului, care ține tare de ea; care păzește sabatul ca să nu‐l pângărească și își păzește mâna ca să nu facă niciun rău.

Isaia 56:2 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Neemia 13:17

Am mers atunci și i-am mustrat Pe oamenii din Iuda, cari Se dovedeau a fi mai mari, Zicându-le astfel, apoi: „De ce faceți, acest rău, voi? Prin ce-ați făcut, oare, nu știți, Sabatul, că îl pângăriți?

Psalmi 106:3

Ferice, celor ce-mplinesc – Mereu – dreptatea și păzesc Porunca Legii! Domnul meu,

Psalmi 112:1

Voi, cei cari pe pământ v-aflați, Pe Domnul să Îl lăudați! Ferice e de omul care, Mereu, teamă de Domnul are Și în porunca Domnului, Își va afla plăcerea lui!

Psalmi 119:101

Piciorul meu departe șade, De orice drum rău, căci se cade Ca să păzesc al Tău Cuvânt.

Psalmi 128:1

Ferice de cei cari, mereu, Frică vădesc, de Dumnezeu Și umblă doar pe calea Lui, Păzind porunca Domnului!

Psalmi 34:14

Îndepărtează pasul tău – Neîncetat – de tot ce-i rău, Caută pace a avea Și-aleargă-ntr-una, după ea!

Psalmi 37:27

De rău, mereu, să te ferești. Al tău țel binele să fie. Așa doar ai să dăinuiești În pace-n țară, pe vecie;

Exodul 20:10

A șaptea zi e de odihnă Și Domnului Îi e-nchinată. În ea, să nu faci niciodată, Nici o lucrare, căci faci rău: Deci nici tu și nici fiul tău, Să nu lucrați. Atunci veți sta. Nu va munci nici fiica ta, Nici robul care te slujește, Nici roaba care locuiește La tine, și nici vita care, Sălaș, la tine-n iesle-și are. Străinul care-i pripășit La tine-n casă, e oprit Și el, de-asemeni, să muncească. Toți trebuie să se-odihnească.

Exodul 20:8

Apoi, de ziua de odihnă, Grijă să ai, s-o faci în tihnă. De ea, mereu, să-ți amintești Căci trebuie să o sfințești.

Proverbe 14:16

Se teme, în sufletul său, Cel înțelept și de la rău Se va abate ne-ncetat; Dar este foarte îngâmfat Și fără frică dovedit Omul care-i nesocotit.

Proverbe 16:17

Neprihănitul e dator Să își păzească-al său picior De rele; sufletu-și păzește Cel care calea-și îngrijește.

Proverbe 16:6

Prin dragoste, credincioșie, Nelegiuirea o să fie, De către oameni, ispășită; Chiar și prin frica zămislită Din teama de Stăpânul său, Se-abate omul, de la rău.

Proverbe 4:13

Să ții învățătura-n mână: Pe viața ta, ea e stăpână.

Proverbe 4:27

Să nu te-abați din calea ta Nici la stânga, nici la dreapta; Ci du-te ferm, spre țelul tău, Ferindu-te, mereu, de rău.

Qohelet 7:18

Ambele sfaturi să le ții, Căci bune-s ele! Dar să știi: Dacă te temi de Dumnezeu, Din toate vei scăpa, mereu!

Isaia 56:4

Căci Domnul, astfel, a vorbit: „Toți famenii care-au păzit Sabatele și au făcut Doar ceea ce Îmi e plăcut – Pentru că ei statornici sânt Mereu, în al Meu legământ –

Isaia 56:6

Pe cei străini – ce-au să dorească De Domnul să se alipească Pentru ca să-I slujească Lui Iubind Numele Domnului, Păzind mereu al Lui Sabat Spre a nu-l pângări vreodat’, Și-arată că în stare sânt Să țină al Meu legământ –

Isaia 58:13

Dacă îți vei opri, de-ndat’, Picioru-n ziua de Sabat Și nu vei mai găsi cu cale Să îți faci gusturile tale În a Mea sfântă zi și dacă Sabatul Meu are să-ți placă Și fi-va a ta desfătare, Ca să-l sfințești fără-ncetare Pe al tău Domn și Dumnezeu, Dacă Îl vei slăvi mereu Și dacă ai să Îl cinstești, Dacă nu te-ndeletnicești Mereu cu treburile tale, Dacă urmezi căile Sale Și nu te ții de drumul tău Care te duce doar la rău, Dacă apoi tu ai să știi Ca să te lași de flecării,

Езекиел 20:12

După aceea, Eu le-am dat Cu dragoste, al Meu Sabat, Pentru ca el un semn să fie, Pus între noi, pentru vecie, Spre a se ști că Domn sunt Eu Și-s Cel care-i sfințesc, mereu.

Езекиел 20:20

Sabatele să le sfințiți, Căci între Mine și-ntre voi, Ele, un semn, vă sunt apoi, Pentru ca voi să știți mereu, Că vă sunt Domn și Dumnezeu!”

Levitic 19:30

Păziți-Mi ale Mele legi! Sabatul Meu, să îl păziți! De-asemenea, să Îmi cinstiți, Mereu, locașul Meu cel sfânt, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt!

Luca 11:28

Iisus, atunci, a cuvântat: „Mult mai ferice sunt – zic Eu – Cei care, al lui Dumnezeu Cuvânt, ascultă, Îl păzesc Și-ntocmai, Îl îndeplinesc.”

Luca 12:43

Ferice de robul acel, Care-i găsit făcând la fel, La-ntoarcerea stăpânului!

Ioan 13:17

Când știți aceste lucruri voi – Și le veți împlini apoi – Doar un cuvânt mai am a zice: De voi, atunci, va fi ferice.”

Romani 12:9

„Iată dar, dragostea, pe care, Vreau, să o aibă, fiecare: Curată, trebuie să fie, Și fără prefăcătorie. De rău – mereu – să vă-ngroziți; De bine, tare, stați lipiți.

Revelația 22:14

Ferice zic – fără-ndoială – La toți cei care straiu-și spală, Să aibă drept, la pomul vieții Și-apoi, în zorii dimineții – Ai lumii noi și minunate – Pe porți, să intre, în cetate!