Isaia 52:2 - Biblia în versuri 2014

² Ierusalime, nu mai ține, Țărâna ‘ceea, peste tine! Înlătură-o de pe-al tău strai Și-n capul oaselor să stai! Tu, fiică a Sionului, Desfă-ți, din jurul gâtului, Lațul cel care te strângea Și în robie te ținea!

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

² Scutură-te de țărână! Ridică-te! Așază-te pe tron, Ierusalime! Dezleagă-ți legăturile de la gât, fiică a Sionului, aflată în captivitate!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Scutură-te de praful pământului! Ierusalim, ridică-te și stai drept! Fiică a Sionului care ai fost captivă, dezleagă-ți legăturile de la gât!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Scutură-ți praful, ridică-te și așază-te, Ierusalím! Desfă-ți legăturile de la gât, tu, cea captivă, fiică a Siónului!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Scutură-ți țărâna de pe tine, scoală-te și șezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ți legăturile de la gât, fiică, roabă a Sionului!

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Scutură‐ți țărâna! Ridică‐te, șezi pe scaun, Ierusalime! Dezleagă‐ți legăturile de la grumazul tău, fiică prinsă a Sionului!

Isaia 52:2 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Isaia 10:27

În acea zi, va fi luat Jugul care a apăsat Pe umărul și gâtul tău Și care te-a chinuit rău. Ba încă jugul va crăpa, Atuncea când tu vei scăpa, Din pricina grăsimii care S-a adunat, fără-ncetare.

Isaia 14:25

Mâna, atunci, Îmi voi fi pus Pe-Asirieni, și-n țara Mea Am să-i zdrobesc. Nu vor avea Scăpare, căci în munții Mei, Calc cu piciorul peste ei. Jugul Asirianului Și-asemenea povara lui Le iau de pe poporul Meu Și n-au să-l mai apese greu.”

Isaia 29:4

Atunci ai să te pomenești Că din țărână-ai să vorbești. Cuvintele-ți, cu greu șoptite, Abia de fi-vor auzite, Căci din pământ, în acel ceas, Are să iasă al tău glas, Fiind ca al nălucilor; Iar murmurul cuvintelor Ce din țărână sunt șoptite, Abia de fi-vor auzite.

Isaia 3:26

Vor geme porțile pe care Fiica Sionului le are, Căci despoiată va fi ea Și pe pământ are să stea.

Isaia 49:21

Când aste le vei fi văzut, Vei zice: „Cine i-a născut? Stearpă, fără copii eram Și izgonită mă găseam. Soartă de roabă am avut Dar cine, oare, i-a crescut? Eu singură, doar, am rămas. Unde erau, în acel ceas?”

Isaia 51:14

Curând, cel ce-i încovoiat Sub fiare, fi-va dezlegat. În groapă, n-o să putrezească, Nici pâinea nu o să-i lipsească.

Isaia 51:23

Îl pun în mâna celor care Te-au asuprit, fără-ncetare, Zicând: „Îndoaie-te și-apoi, Vom trece, peste tine, noi!” Spinarea ta se dovedea, Atunci, fiind asemenea Unui pământ tare, uscat, Ce e de trecători călcat; Sau precum ulița pe care Se plimbă o mulțime mare.”

Isaia 60:1

Te scoală și te-mbărbătează! Te scoală și te luminează! A ta lumină, iată, vine Și răsări-va peste tine – De-ndată – slava Domnului.

Isaia 61:1

„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.

Isaia 9:4

Căci jugul care l-a-nrobit, Toiagul care l-a lovit, Nuiaua care o avea Acela cari îl asuprea, Tu Doamne le-ai sfărmat de-ndată, Precum s-a întâmplat, odată, În ziua Madianului Și pace-ai dat poporului.

Ieremia 51:45

Voi, toți ai Meu, grabnic iețiți Din al lor mijloc și fugiți, Viața de vreți să vă cruțați Și-n felu-acesta să scăpați De-a Domnului mânie-aprinsă Și de urgia Lui nestinsă!

Ieremia 51:50

Voi, cei care sunteți scăpați De sabie, fugiți, plecați! Cei din pământul depărtat, La Domnul vă gândiți de-ndat’, Și-apoi în inimi să vă fie Ierusalimul, pe vecie!”

Ieremia 51:6

Fugiți din Babilon! Cătați, Cu viață, astfel, să scăpați, Să nu pieriți și voi la fel, Atuncea când pieri-va el! Căci este ziua cea pe care Domnul o vrea, de răzbunare! Plăti-va, Babilonului, Precum au fost faptele lui.

Езекиел 34:27

Pomul din câmp rod o să dea; Ogoarele, de-asemenea. Ele-au să fie mulțumite Și au să șeadă liniștite În țara lor, căci au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie, Când am să rup jugul cel care Le apăsa fără-ncetare Și când am să le izbăvesc De cei care le asupresc.

Zaharia 2:6

„Fugiți din țara cea aflată În miazănoapte așezată, Pentru că v-am împrăștiat!” – Domnul a zis. „V-am alungat În patru vânturi câte sânt Pe fața-ntregului pământ!”

Zaharia 2:7

Sionule, să te grăbești, Să scapi tu care locuiești La fiica Babilonului!

Luca 21:24

Din ‘ăst norod, mulți dintre ei, Sub ascuțișul sabiei, Cădea-vor; mulți vor fi luați Ca robi și-apoi, împrăștiați În neamurile câte sânt Aflate pe acest pământ; Cât de Ierusalim? Călcat Va fi de neamuri, ne-ncetat, Până când fi-va împlinită Vremea, pentru străini, menită.

Luca 4:18

A scris: „Duhul lui Dumnezeu E, peste Mine, tot mereu. Astăzi, M-a uns, să vă vorbesc Și, Evanghelia, s-o vestesc, Săracilor. Trimis sunt Eu, De către Domnul Dumnezeu, Pentru-a aduce vindecare, La toți acei dintre voi, care Simt că li-e inima zdrobită. Prin Mine, vă va fi vestită Eliberarea robilor Războiului; iar orbilor, Vederile, le dăruiesc; Pe apăsați, îi slobozesc

Revelația 18:4

Apoi, din cer, s-a auzit Un glas cari astfel a vorbit: „Ieșiți acum, voi toți, ai Mei! Ieșiți dar, din mijlocul ei, Ca nu cumva, părtași să fiți, Păcatelor ei și, loviți, Cu mari urgii, cu ea odată!