Isaia 52:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Dar nu cu grabă, nu fugiți! Căci Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are Vă va tăia calea și, iată, În fața voastră Se arată.”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹² Nu trebuie să ieșiți în grabă sau să plecați în fugă, căci Domnul va merge înaintea voastră, și Dumnezeul lui Israel va fi ariergarda voastră.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Nu trebuie să ieșiți grăbiți sau să plecați în fugă; pentru că Iahve va merge înaintea voastră și Dumnezeul lui Israel vă va asigura securitatea în urma voastră.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Pentru că nu veți ieși în grabă și nu veți merge în fugă, căci Domnul merge înaintea voastră și Dumnezeul lui Israél vă păzește din spate.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Nu ieșiți cu grabă, nu plecați în fugă, căci Domnul vă va ieși înainte și Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Căci nu veți ieși cu iuțeală, nici nu veți merge cu fugă. Căci Domnul va merge înaintea voastră și Dumnezeul lui Israel va fi coada oștirii voastre.

Isaia 52:12 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Cronici 14:15

Până când ai ca să auzi Vuiet de pași trecând prin duzi. Atuncea doar, să te grăbești Și la război să te pornești, Căci Domnul însuși va lupta, În acel ceas, în fața ta Și-i va zdrobi pe Filisteni.”

Exodul 12:11

Iată cum trebuie să stați, Când mielul o să îl mâncați: În mâini, toiege să aveți, Mijlocu-ncins să vi-l țineți; Cu-ncălțămintea în picioare, Îl veți mânca în graba mare, Căci sunt Paștele Domnului.

Exodul 12:33

Toți Egiptenii îl zoreau, Pe Israel, căci își doreau Să părăsească a lor țară, Să iasă cât mai iute-afară, Zicând: „De nu plecați, apoi, O să pierim, curând, și noi.”

Exodul 12:39

Din plămădelile pe care Toți le luară la plecare – Și care încă n-au dospit – Turte, apoi, au pregătit, Fără să aibă aluat, Că din Egipt – când au scăpat – Nimeni, merinde, n-a putut Să-și ia, căci timp nu a avut: Cu toți fuseseră grăbiți, Fiind, de Egipteni, zoriți.

Exodul 14:8

Domnul, a Faraonului Inimă, iar, a împietrit, Și Faraon a urmărit Pe ai lui Israel copii. Însă ai lui Israel fii, Gata de luptă au ieșit.

Isaia 26:7

Neprihănirea e cea care Este, pentru cel drept, cărare. Tu, cari fără prihană ești, Cărarea lui, s-o netezești.

Isaia 28:16

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta, a vorbit: „În vremea care o să vie, O piatră, pun, ca temelie, Eu, în Sion – piatră-ncercată, O piatră scumpă, nestemată. Piatra aceasta este dusă Și-n capul unghiului e pusă. De-asemenea, ea o să fie O întărită temelie. Cel ce se sprijină pe ea, Nu va fugi, nu va cădea.

Isaia 42:16

Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.

Isaia 45:2

„În fața ta, am să pășesc Și drumul am să-l netezesc. Voi sfărâma uși de aramă Și am să rup – de bună seamă – Zăvoarele din fier făcute, Care pe porți au fost bătute.

Isaia 49:10

De foame, nu au să mai știe. Nici sete n-au să mai simțească. Soarele n-o să-i dogorească, Iar călăuză – ne-ndoios – Le este Cel care-i milos Și îi va duce să se-adape, În locuri cu bogate ape.

Isaia 49:11

Am să prefac toți munții Mei Și drumuri voi croi prin ei.

Isaia 51:14

Curând, cel ce-i încovoiat Sub fiare, fi-va dezlegat. În groapă, n-o să putrezească, Nici pâinea nu o să-i lipsească.

Isaia 57:18

Eu – căile – i le-am văzut Și știu tot ceea ce-a făcut. Cu toate-acestea, Eu voiesc, Acum, să îl tămăduiesc. Am să-l călăuzesc mereu, Și mângâiere-i aduc Eu. Pe lângă el de-asemenea, Atuncea îi voi mângâia Și pe acei cari se adună Cu el, să plângă împreună.

Isaia 58:8

Dacă așa te vei purta, Vedea-vei că lumina ta Va răsări, triumfător, Ca și lumina zorilor, Iar vindecarea ta trupească, Iute de tot, o să-ncolțească. Neprihănirea – ia aminte – Are să-ți meargă înainte Și însoțit vei fi, mereu, De slava de la Dumnezeu.

Miheia 2:13

Cel cari spărtură o să facă, În fruntea lor are să treacă. Spărtura au s-o isprăvească, Prin poartă au ca să pășească, Având în frunte-acel popor, Pe cel ce-i împărat al lor, Și Domnul o să Se vădească, În frunte, că o să pășească.”

Numeri 10:25

Familia lui a fost urmată De a lui Dan, unde, mai mare, Ahiezer a fost și care E-al lui Amișadai fecior. Ea era-n coada tuturor, Căci dacă tabăra pornea, Al ei șir, ea îl încheia.

Deuteronom 16:3

Pe timpul cât o să dureze Această sărbătoare mare, Să știi că nimeni voie n-are, A folosi pâine dospită. O săptămână împlinită, Se vor mânca, pe-ntinsul țării, Azimi – sau pâinea întristării – Căci din Egipt tu ai ieșit În grabă, când l-ai părăsit. Așa să faci, ca să ții minte Și să-ți aduci, mereu, aminte, De ziua când tu ai ieșit Din țara-n care-ai fost robit.

Deuteronom 20:4

Al vostru Domn și Dumnezeu, Cu voi va merge, tot mereu; Pe-ai voști’ vrăjmași o să-i lovească Pentru ca să vă mântuiască.

Iosua 4:11

După ce preoți-au văzut Că tot poporul a trecut, Luând chivotul Domnului, S-au așezat în fruntea lui.

Iosua 6:9

În fruntea tuturor, apoi, Mergeau bărbații de război – Aceștia înarmați erau. Preoții după ei veneau, Urmați fiind și de chivot, Iar după el, poporul tot.

Judecători 4:14

Debora, l-a Barac, s-a dus, Și-apoi, în acest fel, i-a spus: „Scoală, căci azi e ziua-n care, Domnul a hotărât că are Ca pe Sisera să îl dea, În mâna ta. Tu vei vedea Precum că Însuși Dumnezeu Va merge-n fața ta, mereu.” Barac, apoi, cu oastea lui, Din muntele Taborului – De zece mii de inși urmat – În iureș a pornit, de-ndat’.