Isaia 51:20 - Biblia în versuri 201420 Mustrați, de către Dumnezeu, Plini de mânia Domnului, Fiind asemeni cerbului Care în laț este căzut, La fel, feciorii ți-au zăcut Pe lângă ziduri, leșinați, Pe ulițe împrăștiați. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească20 Fiii tăi zac leșinați la fiecare colț de uliță, ca o antilopă prinsă în laț. Sunt plini de furia Domnului și de mustrarea Dumnezeului tău. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201820 Fiii tăi zac leșinați la fiecare colț de stradă – ca o antilopă care a fost prinsă în laț. Ei sunt plini de mânia lui Iahve și de reproșul pe care li l-a făcut Dumnezeului tău. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202020 Fiii tăi zac leșinați la capătul tuturor străzilor, ca o antilopă în capcană; ei sunt plini de mânia Domnului și de mustrarea Dumnezeului tău. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu20 Fiii tăi, leșinați, zăceau în toate colțurile ulițelor, ca cerbul într-un laț, plini de mânia Domnului și de mustrarea Dumnezeului tău. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193120 Fiii tăi au leșinat, zac la capul tuturor ulițelor, ca un taur sălbatic în laț: sunt plini de mânia Domnului, de mustrarea Dumnezeului tău. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Isaia 51:20
27 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ
Voi da asupritorilor, Să își mănânce carnea lor, Iar mustul care, în beție, Are să-i poarte, o să fie Chiar al lor sânge. Că sunt Eu, Adevăratul Dumnezeu, Toți au să știe. Vor vedea, Cât e de mare slava Mea. Vor ști că-ți sunt Mântuitor, Precum și Răscumpărător, Că sunt Puternicul pe care, Neamul lui Iacov, doar, Îl are.”
Peste popor are să vie – Astfel – a Domnului mânie. Mânia Lui o să-l lovească, Încât o să se zguduiască Munții în temelia lor, Iar trupurile morților Întinse-n ulițe-au să fie, Precum noroiul de pe glie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este, de furie, cuprins, Pentru că încă e întins.
Cei cărora le prorocesc Aceiași soartă-mpărtășesc, Căci sabia și foametea, În grija lor, îi va avea. De gheara morții vor fi prinși Și în Ierusalim întinși Vor fi pe ulițele lui, Fără să-i pese nimănui De soarta cari peste ei vine, Iar să-i îngroape, nu e cine. Rămâne-vor neîngropați Soții, fii, fiice și bărbați, Căci voi turna peste popor, Întreagă răutatea lor.”
Te scoală-n toiul nopților Și glas să dai gemetelor, Când vor începe să se-așeze Străjile puse să vegheze! Asemeni unei ape, cată De-ți varsă inima, pe dată, În fața Domnului! Spre El, Întinde-ți mâinile și-astfel, Să poți să capeți vindecare Pentru copii tăi, pe care Îi vezi la colțul uliței, Răpuși de gheara foametei!
Atuncea, de la Domnul vine Numai blestemul, peste tine: Asupră-ți, va veni turbarea, Veni-va și amenințarea Lovind în lucrul tău de care Ai să te-apuci, până când are Să fie totul nimicit; Apoi și tu vei fi pierit, De răutatea faptei tale Care, de-adevărata cale – De al tău Domn și Dumnezeu – Doar te-a îndepărtat, mereu, Încât ajuns-ai, la sfârșit, Că pe-al tău Domn, L-ai părăsit.
ကြော်ငြာတွေ