Isaia 5:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ Vai, o să fie de oricine, Care numește „răul” „bine”, Iar „binele” – la rândul său – Are să îl numească „rău”! Vai, de cel care o să vină, Spunându-i negurii, „lumină” Și-apoi lumina, se vădește Că, „întuneric”, o numește! Vai o să fie – vă pot spune – De cei ce dau amărăciune Și, drept „dulceață”, o numesc!

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁰ Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău, întunericul lumină, și lumina întuneric, amărăciunea dulceață, și dulceața amărăciune!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Vai de cei care numesc răul bine și binele rău, întunericul lumină și lumina întuneric, amărăciunea dulceață și dulceața amărăciune!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Vai de cei care spun că răul este bine și binele rău, care stabilesc întunericul drept lumină și lumina drept întuneric, care stabilesc amarul dulce și dulcele amar.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Vai de cei ce numesc răul bine și binele, rău, care spun că întunericul este lumină și lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața, în loc de amărăciune!

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău; care fac întunericul lumină și lumina întuneric, care fac amarul dulce și dulcele amar!

Isaia 5:20 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 17:12

Ei, noaptea, „zi”, o denumesc, Iar când e beznă, îndrăznesc Să spună că este lumină!

Exodul 23:7

Tu, tot mereu, să te ferești Ca pe nedrept să-nvinuiești, Pierzându-l pe nevinovat; Căci Eu nu-l iert pe vinovat.

Proverbe 17:15

Cel care, pe nevinovat, Îl osândește, dar iertat E vinovatu-n fața lui, Scârbă-i în fața Domnului.

Proverbe 4:17

Nelegiuită-i pâinea lor, Iar vinul, stors cu sila-l vor.

Isaia 24:9

Nu se mai cântă când se bea Vinul cel bun. Aceia cari Băut-au doar băuturi tari, Nu le mai beau, căci li se pare – Acum – că ele sunt amare.

Isaia 29:21

Pieri-vor cei ce-i osândeau Pe alții, cei cari întindeau Curse celor ce-au cutezat – Cumva – să îi fi înfruntat, Și toți cei care s-au vădit Precum că l-au năpăstuit Pe cel ce e nevinovat.

Isaia 30:10

Ei zis-au văzătorilor: „Să nu vedeți!” Prorocilor Le-au spus: „Să nu mai prorociți Vreun adevăr, ci să vestiți Lucruri care ne măgulesc Și-nchipuite se vădesc!

Isaia 32:5

Cel ce-i atins de nebunie, Numit „ales” are să fie. Nu se va spune, de mișei, Că largă inimă au ei.

Езекиел 13:19

Voi toți Mă necinstiți mereu, În față la poporul Meu, Un pic de orz să dobândiți Sau niște pâine să primiți. Pe cei ce n-ar fi trebuit, Voi îi ucideți, negreșit, Și să trăiască-i faceți voi, Pe cei ce nu trebuie-apoi. Astfel, îi înșelați mereu, Pe cei ce sunt popor al Meu, Pentru că ei și-au însușit Minciunile ce le-ați rostit.”

Amos 5:7

Vă temeți voi, care schimbați Dreptu-n pelin și-apoi călcați Tot adevărul în picioare, Făr’ ca vreo urmă de mustrare, În cugete, să fi avut!

Miheia 3:2

Dar binele îl urâți voi Și iubiți răul mai apoi, Căci pielea, de pe oase, știți – Și carnea – să le jupuiți!

Habacuc 1:4

Fără putere-i legea dată, Dreptatea nu se mai arată, Iar omul cel neprihănit De cel rău este biruit, Căci judecățile rostite, Mereu, nedrepte sunt vădite.

Maleahi 2:17

Prin vorbele spuse de voi, Pe Domnu-l obosiți apoi Și-n urmă mai și cutezați, Nepăsători, să întrebați: „Oare, cu ce L-am obosit?” Iată răspunsul potrivit: „Prin faptul că ați zis: „Oricine Va face rău, e primit bine Și-i bun în fața Domnului, Căci el este plăcerea Lui!” Prin faptul că ați cuvântat Și-ați îndrăznit de-ați întrebat: „Unde e Cel care, mereu, E al dreptății Dumnezeu?”

Maleahi 3:15

Pe cei trufași, îi fericim. Iată, la cei răi, precum știm, Le merge bine, tot mereu. Ei ispitesc pe Dumnezeu Și totuși, scapă ne-ncetat!”

Luca 16:15

Dar, Domnul i-a privit și-a spus: „Voi, Fariseii, căutați, Neprihăniți, să v-arătați, ‘Naintea omului, mereu; Dar inimile, Dumnezeu Vi le cunoaște. Pot a spune, Că-n fața Lui, e-o urâciune Ceea ce omul a-nălțat.

Deuteronom 25:1

„Atunci când întâmpla-se-va Că doi se vor certa, cumva – Iar ne-nțelegerea iscată Se cere a fi judecată – Pe cel ce e nevinovat, Să-l lași să plece, imediat; Dar vinovatul dovedit, Are să fie osândit.

2 Petru 2:1

„Dar în norod, s-au ridicat Proroci, care s-au arătat, Cum că sunt mincinoși apoi. De-asemenea, și între voi, Învățători mulți au să vie, Dar mincinoși ei au să fie. Ei, pe furiș, au să strecoare, Doar erezii nimicitoare, Căci ei se vor fi lepădat De Cel ce i-a răscumpărat – Deci de Stăpânul – și-au să vadă, Asupra lor, cum va să cadă, Din cer, năpraznica pierzare, Ce-i va lovi pe fiecare.