Isaia 5:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Harfa și alăuta sânt Ai lor tovarăși, pe pământ. Timpana, flautul – și el – Îi întovărășesc la fel, Cântând la ale lor ospețe. De ale Domnului povețe Și de lucrarea Lui, n-au teamă, Nicicând, căci nu le iau în seamă.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹² Ei au liră și harfă, tamburină, flaut și vin la ospețele lor, dar nu iau seama la faptele Domnului și nu văd lucrarea mâinilor Sale!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Vai de cei care participă la banchet unde se cântă cu lira, cu harpa, cu tamburina și cu flautul – bând vin și ignorând faptele pe care Iahve le cere făcute. Aceia nu iau în considerare lucrarea mâinilor Sale!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Harpă, alăută, tamburină, flaut și vin sunt la ospețele lor; la lucrarea Domnului nu se uită și faptele mâinilor sale nu le văd.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Harpa și alăuta, timpanul, flautul și vinul le înveselesc ospețele, dar nu iau seama la lucrarea Domnului și nu văd lucrul mâinilor Lui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și harfa și alăuta, timpana și flautul și vinul sunt la ospețele lor, dar la lucrarea Domnului nu se uită și lucrul mâinilor lui nu‐l văd.

Isaia 5:12 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 31:27

De ce-ai fugit, fără ca mie, Măcar, de veste să-mi fi dat? Să pleci, atunci te-aș fi lăsat, Înconjurat de veselie, De cântece de bucurie, În sunete de alăute Și de timpan. Ți-aș fi spus „Du-te Cu Dumnezeu!” Dar ai plecat

2 Samuel 19:35

Iată că am îmbătrânit. Optzeci de ani am împlinit. Ce crezi că-aș face pentru tine? Mai știu eu ce e rău sau bine? Ce gust ar mai putea avea Mâncarea, băutura mea? Mai pot ca să ascult eu, oare – Acuma – plin de încântare, Cântecul cântăreților, Sau glasul cântărețelor? De ce să vin la tine-n țară? Să-ți fiu, mereu, doar o povară?

Iov 34:27

Pe cei mari cari s-au abătut De pe-al Lui drum. Ei au făcut

Psalmi 28:5

Ei, la lucrarea Domnului – La tot ce face mâna Lui – Nu vor, deloc, să ia aminte, Ci își duc viața înainte. Domnul să îi doboare dar, Să nu se mai ridice iar!

Isaia 22:13

Dar iată-n schimb, voi ce faceți: E – peste tot – doar veselie Și strigăte de bucurie! În orice loc, se taie oi Și se înjunghie mulți boi. Ospețe mari, oamenii țin. Carne mănâncă și beau vin, Spunându-și unul altuia: „Hai să mâncăm cât vom putea Și să bem vin – cât mai trăim – Pentru că mâine-o să murim!”

Isaia 24:8

Tace glasul timpanelor. Sfârșită-i desfătarea lor. Gălăgioasa veselie S-a stins. A harfei bucurie A încetat, de-asemenea.

Isaia 29:1

O, vai este de Ariel! (Leul lui Dumnezeu e el.) Cetatea-n care s-a oprit David, atunci când a trăit! „An după an adăugați, Iar sărbătorilor le dați Putință-n cursul vremilor Să-și facă dar, ocolul lor.

Isaia 5:19

Zicând mereu: „Să Se grăbească! Lucrarea să Și-o împlinească, Pentru ca să putem apoi, S-o știm și s-o vedem și noi! Să vină-odată hotărârea, Ca să-i vedem și împlinirea Pe care o să o dea Cel Cari Sfânt Îi e, lui Israel! Vrem dar, să o vedem și noi, Ca s-o cunoaștem mai apoi!”

Isaia 56:12

„Veniți” – zic ei – „vom căuta Vin mult și ne vom îmbăta, Căci vom găsi băuturi cari Amețitoare sunt și tari! Mâine, așa precum ne place, La fel ca astăzi noi vom face, Ba – dacă vrem – vom căuta Ca și mai rău a ne purta!”

Езекиел 26:13

Cântece n-au să se mai facă, Iar glasul harfei o să tacă.

Daniel 5:23

Tu – precum văd – ai cutezat Acuma, de te-i ridicat În contra Celui cari, mereu, E-al cerurilor Dumnezeu. Vasele-aflate-n Casa Lui – Vase-nchinate Domnului – ‘Naintea ta, tu ai cerut A fi aduse și-ai băut Din ele, tu și toți cei cari Sunt slujitorii tăi cei mari, Cu soațele-mpăratului Și țiitoare de-ale lui. Ați băut viu și-ați lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Ați lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, Din piatră sau din lemn, ciopliți, Care nu văd, n-aud nimic Și n-au pricepere, vă zic! Nu ai dat slavă Domnului, Cel care are-n mâna Lui Suflarea ta. Căile tale Se află în mâinile Sale!

Luca 16:19

„A fost un om, foarte bogat, Care, mereu, era-mbrăcat Doar în porfir și in subțire. Plină era, de fericire Și de lumină, viața lui.

1 Corinteni 14:7

Chiar și acele lucruri care Au fost lipsite de suflare – Fie că-s fluiere făcute, Fie că ele-s alăute – Dacă n-au sunet, deslușit, Puternic, clar și lămurit, Cine, din cei ce-au ascultat, Pricepe-va, ce s-a cântat?

Iuda 1:12

Drept stânci ascunse sunt apoi, Oameni-aceștia, printre voi, Atuncea când sunt invitați, La mesele pe cari le dați, Din dragoste. Fără rușine, Se-ndoapă, cât pântecu-i ține. Ca norii, fără apă, sânt Oameni-acești, purtați de vânt. Ei, pomi tomnatici, s-au vădit, Care, nicicând, nu au rodit, Căci ei, de două ori – dragi frați – Sunt morți și dezrădăcinați.

1 Samuel 12:24

De Domnul, să vă temeți voi, Slujindu-L cu credincioșie – În vremea care o să vie – Din toată inima. Astfel, O să vedeți ce poate El Și ce putere – bunăoară – În fața voastră, desfășoară.