Isaia 42:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ „De multă vreme, am tăcut” – Domnul a zis – „și M-am ținut, Dar am să strig, înfuriat, Așa după cum a strigat Femeia-n chinurile care Sorocul nașterii le are, Și am să gâfâi mai apoi, Căci astfel doar, răsufla-voi.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁴ „Am tăcut pentru multă vreme; am păstrat tăcerea și M-am abținut, dar acum, ca o femeie care naște, voi striga, voi gâfâi și voi geme.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ «Am tăcut pentru mult timp. Am păstrat tăcerea și am rămas retras; dar acum, ca o femeie care naște, voi geme, voi gâfâi și voi produce sunete de mare intensitate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Am tăcut dintotdeauna, am rămas în tăcere și m-am stăpânit. Acum voi urla ca femeia care naște, voi gâfâi și voi răbufni totodată.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ „Am tăcut multă vreme”, zice Domnul, „am tăcut și M-am ținut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii, voi gâfâi și voi răsufla.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ Multă vreme am tăcut; am stat în tăcere, m‐am stăpânit! Acuma voi striga, ca femeia în facere; voi sfărâma și voi înghiți deodată.

Isaia 42:14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 32:18

Căci de cuvinte, plin sunt eu, Iar duhul îmi dă ghes, mereu.

Iov 32:20

Dar bine că ați sfârșit voi! Acuma, eu am să vorbesc Și-astfel o să mă răcoresc! Îmi deschid buzele, că vreau, Răspunsuri tuturor, să dau.

Psalmi 50:2

Iată că Domnul strălucește Chiar din Sion, cari se vădește Desăvârșita întrupare A frumuseții ce o are.

Psalmi 50:21

Asta faci tu, pe a ta cale. Cu toate că Eu am tăcut, Știu tot ceea ce ai făcut. Iată că ți-ai închipuit Că sunt cu tine, negreșit. Am să te mustru, iar apoi, Sub ai tăi ochi Eu pune-voi Toate pe câte le-ai făcut, Crezând că Eu nu te-am văzut!

Isaia 30:18

„Dar Dumnezeu o să voiască, De voi, să Se milostivească. În bunătatea Lui cea mare, O să arate îndurare, Căci El e drept, necontenit. De cei care-au nădăjduit În El, ferice o să fie, De-acum și până-n veșnicie!

Isaia 57:11

De cine, oare, te sfiai? De cine, oare, te temeai, Când M-ai uitat și negreșit, Necredincioasă te-ai vădit? De Mine n-ai vrut a te teme, Căci Eu tăceam de multă vreme.

Isaia 64:12

După prăpădu-acesta mare, Te vei opri Tu, Doamne, oare? Are să tacă gura Ta Și, mult, nu Te vei întrista?”

Isaia 65:6

Iată ce-am hotărât, în Mine: „Găsesc cu cale, că e bine Ca să nu tac. Mă repezesc Asupră-le și-i pedepsesc.

Ieremia 15:6

„M-ai părăsit și M-ai uitat” – Domnul a zis. „‘Napoi ai dat. De-aceea, mâna Îmi va sta, Întinsă, împotriva ta, Căci vreau ca să te nimicesc! Sătul de milă, Mă vădesc.

Ieremia 4:31

Căci Eu aud țipătul care Doar chinul facerii îl are. E țipătul cel de durere, Pe care nașterea îl cere. Cea cari dă glas țipătului, Este fiica Sionului. Ale ei brațe, tremurând, Se-ntind când zice suspinând: „Nenorocită sunt și mor De mâna ucigașilor!”

Ieremia 44:22

Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.

Luca 18:7

Deci, Dumnezeu, aleșilor, Cari zi și noapte – necurmat – Strigă la El, neîncetat, Credeți că nu o să le facă Dreptate, cum cer ei, chiar dacă Pare, acum, că zăbovește?

2 Petru 3:15

Vă-ndemn, să credeți, fiecare, Că-ndelungata Lui răbdare E mântuire, precum spune – După a lui înțelepciune – Fratele Pavel, cari v-a scris.