Isaia 40:31 - Biblia în versuri 2014

³¹ Dar cei care și-au așezat Nădejdea-n Domnul, își sporesc Puterea și o înnoiesc. Apoi, precum un vultur zboară. La fel ca și o căprioară, Aleargă și nu obosesc. Umblă, însă nu ostenesc.”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³¹ dar cei ce-și pun speranța în Domnul își vor înnoi puterea, vor zbura ca vulturii, vor alerga și nu vor rămâne fără putere, vor umbla și nu vor obosi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³¹ dar cei care se încred în Iahve, își vor înnoi forțele. Se vor înălța ca vulturii. Vor alerga și nu vor obosi. Vor umbla și nu vor fi epuizați.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³¹ dar cei care speră în Domnul își întăresc puterea, se înalță ca pe aripi de vultur, aleargă, dar nu ostenesc, umblă, dar nu obosesc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³¹ dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc, umblă, și nu ostenesc.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³¹ dar cei ce așteaptă pe Domnul își înoiesc puterea; se vor înălța cu aripi ca vulturii; vor alerga și nu vor obosi; vor umbla și nu vor osteni.

Isaia 40:31 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 17:9

Totuși, neprihănitu-a stat Pe calea sa, înfipt și tare, Iar cel cari mâini curate are, Se întărește și mai mult.

Psalmi 103:5

Cu bunătăți din al Lui sân, Te satură, când ești bătrân. Te face să întinerești, Încât ca vulturul, iar, ești.

Psalmi 123:2

Așa cum ochii robilor Se uită la stăpânii lor Și după cum roaba privește La ceea pentru cari slujește, Așa privim și noi, mereu, Către al nostru Dumnezeu, Până se va-ndura și-apoi, El va avea milă de noi.

Psalmi 138:3

În ziua-n care Te-am chemat, De-ndată Tu m-ai ascultat. Îmbărbătare am primit, Iar sufletul mi s-a-ntărit.

Psalmi 20:9

Îl scapă Doamne, pe-mpărat, Și-ascultă-ne, neîncetat. Doamne, atunci când Te chemăm, Pleacă-Ți urechea, Te rugăm!

Psalmi 25:21

Păzit de nevinovăție, Al meu pas, ne-ncetat, să fie, Și ocrotire-n calea mea, Neprihănirea să îmi dea, Când eu la Tine mă gândesc Și-n Tine doar, nădăjduiesc!

Psalmi 25:3

Da, toți cei ce nădăjduiesc În Tine Doamne, nu greșesc Și de rușine nu-s lăsați, Ci de rușine vor fi dați, Mereu, toți oamenii acei Cari – fără a avea temei – De Tine s-au îndepărtat.

Psalmi 25:5

O Doamne, Dumnezeul meu, În adevărul Tău, mereu, Mă-nvață, mă călăuzește. A Ta poruncă-mi dăruiește, Pentru că Tu, în toate cele, Ești Domnul mântuirii mele. Tu ești Acela-n care eu Am să nădăjduiesc mereu!

Psalmi 37:34

În Dumnezeu nădăjduiește, Păzește calea Lui, căci iată, Ai să fii iarăși înălțat, Să stăpânești din nou în țară, Iar cel rău fi-va spulberat Și azvârlit, apoi, afară.

Psalmi 40:1

În Domnul, eu mi-am așezat Nădejdea. El m-a ascultat

Psalmi 84:7

Merg, din putere în putere, Oameni-acești, iar când se cere, Vor sta în fața Domnului, Pe muntele Sionului.

Psalmi 84:8

Domn al lui Iacov, ia aminte La rugăciunea mea fierbinte! O, Doamne al oștirilor Arată-Te îndurător!

Psalmi 92:1

Frumos este să căutăm, Pe Domnul, să Îl lăudăm Și al Său Nume să-L mărim.

Psalmi 92:13

Aceia care sunt sădiți În Casa Domnului, să știți Că înverziți vor fi mereu, În curțile lui Dumnezeu.

Exodul 19:4

„Voi toți, acuma, ați văzut Ceea ce Domnul a făcut Egiptului, cum v-am purtat Și cum, pe munte, v-am urcat, Pe-aripi de vultur, pân’ la Mine.

Proverbe 30:19

Acestea sunt: urma pe care O lasă vulturul în zare; Pe stâncă, urma șarpelui; La fată, urma omului; Și-urma corăbiei, pe mare.

Кынтаря кынтэрилор 8:5

Dar cine ar putea să fie Cea care suie, din pustie? De-al ei iubit, se sprijinește Și-n felu-acesta îi vorbește: „Iată, sub măr eu te-am trezit. Acolo fost-ai zămislit De mama ta, căci te-a făcut Acolo unde te-ai născut.”

Isaia 25:9

În acea zi, când se adună, Poporu-ntreg are să spună: „Acesta este Dumnezeu, În cari ne-am încrezut mereu, Ca mântuire să primim! Acum, hai să ne veselim În mântuirea cea pe care A dat-o pentru fiecare!

Isaia 30:15

Căci Dumnezeul Cel pe care, Drept Sfânt, Israelul Îl are, A spus așa: „Vă dau odihnă, Pentru ca-n liniște și-n tihnă, Voi, mântuirea, s-o primiți. Tăria voastră o găsiți Doar în încredere, precum Și în seninătate-acum.” Voi, însă, nu v-ați învoit,

Isaia 30:18

„Dar Dumnezeu o să voiască, De voi, să Se milostivească. În bunătatea Lui cea mare, O să arate îndurare, Căci El e drept, necontenit. De cei care-au nădăjduit În El, ferice o să fie, De-acum și până-n veșnicie!

Isaia 41:1

„Mă ascultați, ostroavelor! Vă-nviorați popoarelor, Prindeți putere, să veniți În fața Mea și să vorbiți! Haideți, v-apropiați dar, voi, Ca să ne judecăm apoi.

Isaia 64:4

Minunile ce le-ai făcut, Nicicând nu s-au mai fost văzut. De ele, nu a auzit Nimeni să se fi povestit, Căci în afara Ta, vreodată, N-a fost vreun dumnezeu să poată A face lucruri de-acest fel, Pentru cei cari se-ncred în el, Așa precum Tu ai făcut, Pentru cei care Te-au crezut.

Isaia 8:17

Nădejdea mea este mereu, În al meu Domn și Dumnezeu, Care – văzută – nu Își lasă Fața, de a lui Iacov casă. În El îmi pun încrederea, Căci El este nădejdea mea.

Ieremia 48:15

Moabu-i nimicit acum Iar ale lui cetăți sunt fum. Întreaga-i tinerime, iată, S-a prăbușit înjunghiată, Așa precum a cuvântat Cel care este Împărat Iar Numele-I nepieritor Este de „Domn al oștilor”.”

Zaharia 10:12

Acele vremuri, când sosesc, În Domnul am să-i întăresc Și vor umbla-n Numele Lui” – Zice Cuvântul Domnului.

Luca 18:1

Încă o pildă, le-a mai spus, Discipolilor Săi, Iisus, Voind – în ăst fel – a le spune, Că trebuie, în rugăciune – De vrei ca să fii ascultat – Să stăruiești, neîncetat, Să nu te lași, ci, tot mereu, Să-I înalți rugi, lui Dumnezeu.

Romani 8:25

Pe când, însă, dacă noi știm, Mereu, ca să nădăjduim În ceea ce noi nu vedem, Răbdare, s-așteptăm, avem.

2 Corinteni 4:1

„Deci, dacă slujba căpătată, După-ndurarea arătată Nouă, acuma, o avem, De oboseală, nu cădem.

2 Corinteni 4:16

„De-aceea, fără îndoială, Noi nu cădem de oboseală. Chiar dacă omul exterior Se trece-ncet, cel interior, Din zi în zi, se înnoiește Și, tot mai tare, se vădește.

Galateni 6:9

Să nu cumva să obosim, Când, binele, îl împlinim; Căci va veni vremea, apoi, În care, secera-vom noi, Doar dacă – fără îndoială – Nu vom cădea, de oboseală.

Deuteronom 32:11

Așa precum și-a scuturat Vulturul cuibul, bunăoară, Cari, peste puii săi, când zboară, Deschide larg aripa lui Și-i ia în pene pe-ai săi pui.

Deuteronom 33:25

Zăvoare multe va avea, Care vor fi – de bună seamă – Din fier făcute și aramă. Puterea n-o să-l părăsească, Atât cât are să trăiască!”

1 Tesaloniceni 1:10

Și să Îl așteptați, mereu, Pe Fiul Său, din cer, de sus – Adică, pe Hristos Iisus, Pe care, El L-a înviat, Când, dintre morți, L-a ridicat – Prin care, izbăviți, apoi, De-a Lui mânie, suntem noi.”

Evrei 12:1

„Acuma dar, dragii mei frați – Când ne aflăm înconjurați De-un nor de martori – să-ncercăm, Ca orice piedică s-o dăm Deoparte, să ne smulgem noi, Din mreaja de păcat și-apoi, Să alergăm, cu stăruință – Cu o puternică credință – În alergarea cea pe care, O are-n față fiecare.

Evrei 12:3

Priviți dar, cu luare-aminte, La Cel care, mai înainte, O-mpotrivire-atât de mare A suferit de la cei care Erau doar păcătoși vădiți, Ca astfel, să vă întăriți, În suflete – fără-ndoială – Să nu cădeți de oboseală.

Iosua 14:11

Iar astăzi, sunt la fel de tare, Precum am fost în ziua-n care, Moise, la sine, m-a chemat Și-n cercetare am plecat. Acuma, dacă mi se cere, Mă simt la fel de în putere, Ca și atunci. Știi foarte bine Că sprijin vei găsi în mine. Pot ca să merg în fruntea voastră Sau pot – pentru cauza noastră – Gata să fiu pentru război, Să lupt alăturea de voi.

Revelația 12:14

Dar ea avea ca să primească Două aripi – pe cele care Le-a avut vulturul cel mare – Ca să se ducă, în pustie, Hrănită-acolo ca să fie, Exact trei vremi și jumătate. A stat dar, în singurătate, Departe de puterea lui Și de furia șarpelui.

Revelația 2:3

Știu ce-ai răbdat și-ai suferit, Din pricina Numelui Meu, Și, tare, te-ai ținut, mereu, Fără să cazi de oboseală.

Revelația 4:7

Prima făptură aducea, Cu-n leu. A doua, îmi părea Ca un vițel, la-nfățișare. A treia, ca un om apare, Iar cea de-a patra, bunăoară, Părea un vultur care zboară.

Judecători 16:28

Samson, atuncea, a strigat La Domnul și-astfel s-a rugat: „O Doamne, Dumnezeul meu! Adu-Ți aminte – Te rog eu – De mine, și mă întărește! Putere, Doamne-mi dăruiește Acum, să pot fi în măsură Ca numai cu o lovitură, Să mă răzbun pe-acest popor, Pentru lumina ochilor Pe care mi-au răpit-o ei! Răzbună Doamne, ochii mei!