Isaia 21:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Inima-mi bate tot mai tare, Iar groaza-mi intră-n mădulare. Noaptea plăcerilor se-arată A fi de spaime-nveninată.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Inima mi se zbate și, de spaimă, tremur; amurgul, după care tânjeam cândva, a devenit o groază pentru mine.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Mi se zbate inima; și din cauza fricii, tremur. Apusul de soare pe care mi-l doream cândva, a devenit o teroare pentru mine.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Inima mi s-a pierdut, groaza m-a cuprins: noaptea plăcerii mele mi-a schimbat-o în teroare.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Inima îmi bate, groaza mă înspăimântă: amurgul desfătării mele mi s‐a schimbat în tremur.

Isaia 21:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 1:49

Toți invitații ce-i avea, La masa sa, Adonia, Îndată s-au înspăimântat Și-n mare grabă au plecat.

Estera 5:12

Sfârșind, a mai adăugat: „Eu singur, doar, am fost chemat, Pe împărat să-l însoțesc La un ospăț împărătesc, Dat de Estera. Mâine, eu Poftit sunt cu-mpăratul meu, Ca să ne ducem iar, la masă, La prânzul dat de-mpărăteasă.

Psalmi 55:5

Groază și frică – uneori – M-apucă și mă trec fiori.

Psalmi 55:6

Atuncea zic în acest fel: „Asemeni unui porumbel, Aripi dacă eu aș avea, Să zbor din lume aș putea, Să caut loc pentru odihnă, Unde să pot să stau în tihnă!”

Ieremia 4:19

„Vai, ale mele măruntaie! Vai, inima cum mi se taie De-o grea durere! Ce să fac? Iată că nu mai pot să tac, Căci inima îmi bate tare, Iar bietul meu suflet tresare La glasul trâmbiței și-apoi, La strigătele de război.

Ieremia 51:39

Călduri de vin, când vor avea, Mai mult am să le dau să bea, Beția ca să le sporească Și astfel să se veselească Pentru ca somnul să le vie Și-apoi să doarmă, pe vecie.”

Ieremia 51:57

Iată dar, ce a cuvântat Acela care-i Împărat, Acela care are Nume De Domn al oștilor: „Anume Am să-i îmbăt pe cei deștepți Care sunt ai lui înțelepți. Am să-i îmbăt și pe cei cari Sunt voievozii lui cei mari, Pe cei ce sunt cârmuitori, Pe toți vitejii luptători, Pe căpeteniile lui Ce sunt capi ai poporului. Vor adormi pentru vecie Și nicicând treji n-au să mai fie.”

Daniel 5:1

Cel care fost-a împărat – Și Belșațar era chemat – Dete-un ospăț la toți cei cari Erau slujbașii săi mai mari. Slujbași-aceștia se vădeau O mie-n număr că erau. Vin, la ospăț, ei au avut, Iar împăratul a băut, În fața lor, din vinu-acel.

Daniel 5:30

Însă în noaptea ‘ceea chiar, Ucis căzut-a Belșațar, Cel care fost-a domnitor Al tuturor Haldeilor.

Daniel 5:5

În acea clipă, au văzut O mână cum a apărut, ‘Naintea sfeșnicului. Ea – Pe tencuiala ce-o avea Zidul care a străjuit Acel palat – a scrijelit Niște cuvinte, de îndat’. Lucrul acest l-a observat Și împăratul, căci zărise Mâna aceea care scrise Ceva, atunci, pe tencuială.

Nahum 1:10

Precum mănunchiul spinilor – Așa vor fi de încâlciți. Când vor fi beți, vor fi-nghițiți De foc, precum este mâncată Miriștea care e uscată.

Deuteronom 28:67

În groaza ce te va pătrunde Și-n inimă-ți se va ascunde, În fața lucrurilor care Le vei vedea fără-ncetare, În fiecare dimineață, Ai să rostești, scârbit de viață: „O, de-ar veni și înserarea!” Însă când bezna umple zarea, Din nou ți se-ntristează fața, Și spui: „Să vină dimineața!”

Deuteronom 32:11

Așa precum și-a scuturat Vulturul cuibul, bunăoară, Cari, peste puii săi, când zboară, Deschide larg aripa lui Și-i ia în pene pe-ai săi pui.