Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Isaia 16:5 - Biblia în versuri 2014

5 În locul lui are să fie – Atunci – un scaun de domnie. Acesta se va vădi tare, Căci e-ntărit prin îndurare. În a lui David casă, iată Că un judecător se-arată, Cari plin e de credincioșie. Prieten el are să fie Al dreptului și-o să se-arate, De râvnă plin, pentru dreptate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

5 atunci, prin îndurare, va fi întemeiat un tron pe care va sta cu credincioșie, în Cortul lui David, cel ce judecă, cel ce caută justiția, cel prompt în ce privește dreptatea.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 se va instala un tron al milei de pe care va guverna consecvent cineva din familia (lărgită a) lui David. El va fi un judecător care urmărește să judece corect și care este plin de pasiune pentru dreptate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Un tron va fi stabilit prin îndurare: pe el va sta întru adevăr în cortul lui Davíd cel care judecă, cel care caută judecată și cel care aleargă după dreptate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Și atunci, un scaun de domnie se va întări prin îndurare și se va vedea șezând cu credincioșie, în casa lui David, un judecător, prieten al dreptului și plin de râvnă pentru dreptate. –

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și un scaun de domnie va fi întărit prin îndurare: și în cortul lui David va ședea pe el, în adevăr, unul care judecă și caută judecata și se grăbește să facă dreptate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Isaia 16:5
31 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Iată că Domnul, Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, Prin mine, azi, a glăsuit. Stânca lui Iacov mi-a vorbit: „Acela cari împărățește Și cari, dreptate, împărțește, Frică având de Dumnezeu,


David, în cetățuia lui, S-a așezat, a întărit-o Cu ziduri și a-mprejmuit-o. Ea-i cetățuia cea pe care, David în stăpânire-o are. „Milo”, cetății, i s-a spus, Și „Cetățuie”, e tradus.


Casa și-mpărăția ta – În fața Mea – mereu vor sta, Iar al tău scaun de domnie Tare va fi, pentru vecie.”


Deci binecuvântat, mereu, Să fie Domnul, Dumnezeu Care, de tine, S-a-ndurat Punându-te drept împărat, Pe scaunul lui Israel – Popor care-i iubit de El – Să-l cârmuiești cu scumpătate Și să îl judeci, cu dreptate.”


Astfel lucrase Ezechia, Cât a avut împărăția. Lui Dumnezeu I-a fost plăcut, Căci lucruri bune a făcut, Iar tot ceea ce a lucrat Fusese drept și-adevărat.


Credincioșia, bunătatea Se întâlnesc. Apoi dreptatea, Precum și pacea cea plăcută Se întâlnesc și se sărută.


Apoi, dreptatea Ta vestită – Și judecata – temelie Sunt pentru-al Tău jilț de domnie. Mereu, la Tine sunt aflate Credincioșie, bunătate.


În fața Domnului, strigați, Pentru că vine Cel Prea Sfânt, Să judece acest pământ! După credincioșia Lui, Popoarele pământului, Atuncea fi-vor judecate, Căci Domnul face-va dreptate.


În fața Domnului Cel Sfânt, Cari judecă acest pământ! Atuncea, cu nepărtinire, Va judeca întreaga fire. Va judeca, după dreptate, Popoarele-n lume aflate.


Să laude, neîncetat, Toți oamenii pământului, Tăria Împăratului, Pentru că El Se dovedește Cum că dreptatea o iubește! Doamne, mereu, Tu Te vădești Cum că dreptatea o-ntărești! Dreptatea Ta s-a arătat Și-n Iacov Tu ai judecat. Numai Tu Doamne, singur ești Cel cari, dreptate, împărțești.


Credincioșia îl păzește, Iar bunătatea-l ocrotește Pe împărat și-i întăresc Într-una scaunul domnesc.


Un împărat ce dovedește Că drepte judecăți rostește, Își întărește, pe vecie, Scaunul său pentru domnie.


Domnul ne e Judecătorul. Domnul ne e Legiuitorul. Domnul ne este Împărat Și mântuire El ne-a dat!


Printre popoare, l-am pus Eu, Martor să-Mi fie, tot mereu, Și cap și-apoi stăpânitor Al tuturor popoarelor.


Slavă – atuncea – I s-a dat Și o putere-mpărătească, Pentru ca Lui să Îi slujească Popoarele neamurilor, Indiferent de limba lor. Astfel, peste întreaga fire, El a primit o stăpânire Care, veșnică, se arată, Căci nu va pieri, niciodată.


Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”


În vremea ‘ceea, așadar, Cortul lui David îl salt iar. Spărturile i le cârpesc, Ruinele i le zidesc, Căci îl voi face – bunăoară – Precum era odinioară.


Din cei șchiopi, am să fac o viță Care va fi o rămășiță, Iar din cei cari risipiți sânt, Fac un neam tare, pe pământ, Asupra căruia, mereu, O să domnească Dumnezeu. Pe muntele Sionului, Va fi scaunul Domnului. Acolo, El o să domnească Și-n veci are să-mpărățească!


Saltă acum! Te veselește Tu, fiică a Sionului! Fiica Ierusalimului Saltă și tu, de veselie, Și strigă-acum, cu bucurie! Iată-L pe Împărat că vine Și se apropie de tine! Iată-L, El e neprihănit! Vine biruitor, smerit! El se apropie de tine! Călare, pe măgar, El vine! Pe mânzul măgăriței, iată, Venind spre tine, se arată!


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ