Isaia 14:32 - Biblia în versuri 2014

³² „Dar ce răspuns va da celor Care trimiși sunt, de popor?” „Că Domnul a întemeiat Sionul și în el a dat Un loc, unde – adăpostiți – Vor fi toți cei nenorociți Din mijlocul poporului, Popor cari este-al Domnului.”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³² Ce li se va răspunde trimișilor acelei națiuni? «Domnul a întemeiat Sionul, iar cei săraci din poporul Său se vor adăposti în el»“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³² Ce li se va răspunde emisarilor acelui popor? «Iahve a făcut Sionul; iar cei defavorizați din poporul Său vor găsi refugiu în el!»”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³² Ce se va răspunde mesagerilor neamului? Căci Domnul a întemeiat Siónul și nevoiașii lui își vor găsi refugiul în el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³² Și ce va răspunde trimișilor poporului? Că Domnul a întemeiat Sionul și că cei nenorociți din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

³² Și ce se va răspunde solilor neamului? Că Domnul a întemeiat Sionul și săracii poporului său își vor pune încrederea în el.

Isaia 14:32 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 8:10

La David a trimis, îndată Pe fiul său, cari s-a chemat Ioram. Acesta a plecat, Având poruncă să-l curteze, De bine ca să îi ureze Și să îl laude apoi, Pentru că a purtat război În contra împăratului Hadadezer, căci Toi și-ai lui, Mereu, în luptă, s-au aflat Cu oastea ăstui împărat. Ioram, cu el – de bună seamă – Vase de-argint, aur și-areamă A dus și-apoi le-a dăruit Lui David, care le-a primit

Psalmi 102:16

Sionul fi-va, iar, zidit, De către Domnul, negreșit, Căci slava Lui cea minunată Iar o să fie arătată.

Psalmi 102:28

Fiii, pe care au să-i nască Ai Tăi robi, au să locuiască În țară. Înaintea Ta, Sămânța lor, veșnic, va sta.

Psalmi 48:4

Toți împărații se adună, Ca să pornească împreună.

Psalmi 87:1

Sionul are temelie Pe munții sfinți, pentru vecie,

Psalmi 87:5

Despre Sion, e zis astfel: „Cu toții s-au născut în el”, Iar Cel Prea-Nalt se dovedește Cum că mereu îl întărește.

Proverbe 18:10

Numele Domnului e tare, Precum un turn de apărare: La El, omul neprihănit Aleargă și-i adăpostit.

Isaia 11:4

Vor fi făcute cu dreptate. Săracii țării au să cate Dreptatea Lui. Cei oropsiți Și cei ce sunt nenorociți, Neprihănire-o să găsească În tot ce o să hotărască. De-al Său cuvânt va fi lovit Întreg pământul, negreșit, Și-n urmă, cu a Lui suflare, Va nimici pe-acela care A fi om rău se dovedește.

Isaia 12:6

Tu, ceea care te vădești Că în Sion te-adăpostești, Strigă – cu multă bucurie – Și plină fii, de veselie Căci mare e în tine – iată – Acela care Se arată Precum că e Sfântul pe care Poporul Israel Îl are.”

Isaia 25:4

Căci Tu ai fost loc de scăpare, Pentru cel cari – putere – n-are Și pentru cel nenorocit. Un adăpost Te-ai dovedit, În care oamenii se-adună În vremurile de furtună. Ești un umbrar cari izbăvește De arșița ce dogorește. Iată, suflarea cea pe care Omul asupritor o are, Drept vijelie se vădește, Care în ziduri greu lovește.

Isaia 28:16

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta, a vorbit: „În vremea care o să vie, O piatră, pun, ca temelie, Eu, în Sion – piatră-ncercată, O piatră scumpă, nestemată. Piatra aceasta este dusă Și-n capul unghiului e pusă. De-asemenea, ea o să fie O întărită temelie. Cel ce se sprijină pe ea, Nu va fugi, nu va cădea.

Isaia 29:19

Nenorociții au să vie, Găsind – în Domnul – bucurie, Iar cei săraci se îmbulzesc Căci veselie ei găsesc – Atunci – în Sfântul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are.

Isaia 37:32

Căci din Ierusalim, din viță, Are-a ieși o rămășiță. Din muntele Sionului, Ieși-vor cei scăpați, ai lui. Iată ce face râvna mare, A Dumnezeului Cel care Se-arată Domnul tuturor, Fiind Domnul oștirilor.

Isaia 37:9

Astfel, cel care așezat Era-n Asiria-mpărat, Atunci o veste a primit, În care lui i s-a vorbit Despre Tirhaca, cel aflat În Etiopia-mpărat. Prin vestea ce i s-a adus, În felu-acesta i s-a spus: „Tirhaca a pornit război, În contra ta”. Aflând apoi, El o solie a trimis La Ezechia și a zis:

Isaia 39:1

Când Merodac – care-i numit Și Baladan – a auzit Că Ezechia e la pat, Zăcând, de boală încercat, Un dar – îndată – i-a trimis Și o epistolă i-a scris, Căci Merodac era cel care, Pe Baladan, părinte-l are, Iar tatăl său e așezat În Babilon, drept împărat.

Isaia 4:6

El poate fi asemănat Cu o colibă, având rost De a fi loc de adăpost, Ca un umbrar cari te ferește De arșița ce dogorește Și cari dă adăpost apoi, Când se abat furtuni și ploi.

Isaia 44:28

Și despre Cir, vorbit-am Eu Și-am zis: „El e păstorul Meu, Căci sarcină, el va avea, Să împlinească voia Mea. El zice, de Ierusalim: „Haidem, din nou, să îl zidim!” Și despre Templu o să spună: „Iar, temelii, să i se pună!”

Isaia 54:11

Nenorocito! Întristată, Cari ai rămas nemângâiată Și de furtună ești lovită! N-ai să mai fii tu, necăjită! Cu antimoniu te gătesc: Cu el am să împodobesc Pietrele tale scumpe. Iată, Tu vei fi iarăși ridicată Și din safir are să-ți fie Făcută noua temelie.

Isaia 57:13

Și-atunci să strigi, cât vei putea, Ca izbăvire să îți dea Idolii tăi! Dar toți – câți sânt – Vor fi luați și duși de vânt, Căci cu putere foarte mare, O să-i ridice o suflare. Cei cari încredere vădesc În Mine, țara moștenesc Și-apoi stăpâni aceștia sânt Asupra muntelui Meu sfânt.”

Езекиел 48:35

În jurul ei, cetatea are Un loc anume, un loc care Ajunge-vei să îl socoți La optsprezece mii de coți. Cetatea o să dobândească Un nume și-o să se numească, „Domnul e-aicea!” Negreșit, Acesta-i numele primit, Nume ce îl va căpăta Și din acea zi-l va purta.”

Țefania 3:12

Iată, am să îți las – îți zic – Doar un popor smerit și mic Cari își va pune crezul lui, În sfântul Nume-al Domnului.

Zaharia 11:11

S-a rupt toiagul, iar apoi, Nenorocitele de oi Care la Mine au luat Seama, văzut-au – de îndat’ – Că toate-aceste lucruri sânt După al Domnului Cuvânt.

Zaharia 11:7

Să pasc oile de tăiat. Din toată turma, ele – iată – Mai ticăloase se arată. Două toiege am luat Și „Îndurare” l-am chemat Pe cel dintâi și am găsit Drept „Legământ” că-i potrivit Să îi zic celuilalt. Apoi, Păscut-am turmele de oi.

Matei 16:18

Îți spun: tu, Petru, ești numit” – „Piatră” înseamnă, tălmăcit. „Pe piatra ta, va fi zidită A Mea Biserică. Zdrobită, Acuma sau în viitor, De locuința morților, Ea nu va fi! N-o va înfrânge, Pentru că ea, moartea va-nvinge!

Evrei 11:10

Avram este acela cari, Cetatea cu temelii tari, A așteptat-o, ca să vie, A cărei meșter – cum se știe – E Dumnezeu dar, fraților – El meșter e și ziditor.

Evrei 12:22

Voi, însă, v-ați apropiat De muntele cel minunat, De muntele Sionului, Unde-i cetatea Domnului – A singurului Dumnezeu, Acel care e viu mereu – De al Său loc împărătesc, De-al Său Ierusalim ceresc, De zecile de mii ce-i are, De adunarea-n sărbătoare A tuturor îngerilor,

Iacov 2:5

De-aceea, vreau, dragii mei frați, Atenți, ca să mă ascultați! Iată, vă-ntreb, acuma, eu: Oare, nu Domnul Dumnezeu Alesu-i-a, de pe pământ, Pe cei ce s-au vădit că sânt Săraci, ca prin a Lui voință, Bogați să-i facă, în credință, Moștenitori – pe fiecare – Peste Împărăția care, El a promis, c-o dăruiește, Aceluia cari Îl iubește?