Isaia 14:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ Tu, în mormânt, nu ești unit Cu ei, căci tu ți-ai nimicit Țara. Ai fost ne-ndurător Și-ai prăpădit al tău popor. N-o să se mai vorbească – iată – De neamul celor răi, vreodată.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁰ Tu nu ești unit cu ei în mormânt, pentru că ți-ai distrus țara și ți-ai ucis poporul. Nu se va mai aminti vreodată de urmașii răufăcătorilor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Tu nu te vei alătura lor în mormânt – pentru că ți-ai distrus țara și ți-ai omorât poporul.» Urmașii celor care fac răul, nu vor mai fi amintiți vreodată!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Tu nu te vei uni cu ei la înmormântare, pentru că ți-ai jefuit țara și ți-ai ucis poporul. Nu va fi amintită descendența celor răi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Tu nu ești unit cu ei în mormânt, căci ți-ai nimicit țara și ți-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Nu te vei uni cu ei în înmormântare căci ți‐ai pustiit țara, ți‐ai ucis poporul. Sămânța făcătorilor de rele nu se va pomeni în veac.

Isaia 14:20 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Regi 9:35

Să facă precum a dorit Iehu. Dar slujitori-acei N-au mai găsit, din trupul ei, Decât palmele mâinilor, O parte a picioarelor, Precum și țeasta capului.

Iov 18:16

Va fi pucioasă. Jos, uscată Are să-i fie rădăcina, Iar sus, ramul ce-l dă tulpina, Va fi tăiat. Chiar pomenirea

Iov 18:17

Îi va pieri, și amintirea Numelui său va să dispară Din ulițe, când o să moară.

Iov 18:19

Și nimeni nu l-a moștenit. Iată că omului cel rău, Sămânță, în poporul său, Nu-i va rămâne. N-o să-i fie Măcar o rămășiță vie, Acolo unde-a locuit.

Psalmi 109:13

Să-i piară spița neamului, Rupând șirul urmașilor, De-ndat’, din neamul următor!

Psalmi 21:10

Ale lor neamuri, câte sânt, Șterse vor fi de pe pământ Și va pieri sămânța lor, Din mijlocul oamenilor.

Psalmi 37:28

Fiindcă Dumnezeu iubește Dreptatea, iar pe toți ai Lui, Nicicând El nu îi părăsește: Ei sunt în paza Domnului. Cel rău zdrobit are să fie – Sămânța lui, de-asemenea;

Qohelet 6:3

Chiar dacă mult omul trăiește Și-o sută de copii va crește – Oricât în zile ar spori Și-averea i se va mări – Dacă din ce a adunat, Sufletu-i nu s-a bucurat Și dacă nici parte nu are Apoi măcar de-o-nmormântare, Atunci este mai fericită O stârpitură prăpădită, Decât e cel cari a trudit;

Isaia 1:4

Vai ție, neam nenorocit, Popor rău și nelegiuit, Sămânță de copii stricați Și de păcate încărcați! Pe Domnul, ei L-au părăsit, Pentru că L-au disprețuit, Întorcând spatele la Cel Cari îi e Sfânt, lui Israel…”

Isaia 31:2

Dar Domnul înțelept Se-arată Și-aduce peste ei – de-ndată – Nenorocirea, iar apoi, Nu Își ia vorbele-napoi, Ci împotriva celor răi, Cari se vădesc vrăjmași ai Săi, El Se ridică și-i lovește Și casele le nimicește. Aceia care săvârșesc Nelegiuiri, la fel pățesc, Că Domnu-i împotriva lor Și-a celor care ajutor Le sunt, întru nelegiuire.

Isaia 9:17

De-aceea, nici o bucurie Nu are Domnul de acei Care sunt tineri, între ei; Nici milă n-are de popor, De văduve și-orfanii lor, Căci sunt niște nelegiuiți, Sunt răi și toți sunt dovediți Precum că a lor gură știe Să scoată numai mișelie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins,