Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Iov 37:22 - Biblia în versuri 2014

22 Din sud, știm, aurora vine; E-nfricoșată și-nfioară Slava care Îl înconjoară

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

22 Din nord vine aurora; împrejurul lui Dumnezeu este o splendoare de temut.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 El vine din Nord într-o strălucire de aur. Dumnezeu este înconjurat de grandoare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 De la nord vine aurul. La Dumnezeu este o splendoare înfricoșătoare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 De la miazănoapte ne vine aurora și ce înfricoșată este măreția care înconjoară pe Dumnezeu!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 De la miazănoapte ne vine strălucirea de aur: o măreție înspăimântătoare este asupra lui Dumnezeu!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Iov 37:22
22 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Doamne, a Ta e măreția, Slava, puterea, veșnicia Și cu mărirea. Câte sânt În ceruri, sus, sau pe pământ, Doar ale Tale se vădesc. Pe Tine, Doamne, Te găsesc Drept un stăpân ce S-a-nălțat. O, Doamne, Tu Te-ai arătat Mai mare, decât orișicine. Domnia e, mereu, cu Tine!


Acuma nu o să putem, Geana luminii, s-o vedem, Când soarele ce-o zămislește, În dosul norilor lucește; Un vânt are să îi lovească Și-atunci au să se risipească, Lăsând soarele să lumine.


Pe Dumnezeu. Pe Cel Puternic Nu-L va ajunge – căci nu-i vrednic De-așa ceva – nimeni. Se știe Că este mare în tărie! El – dacă nu găsește vină, Dacă dreptatea e deplină – Nu frânge! Nu va căuta, Vinovății, de-a inventa!


Te-mpodobește cu mărire, Cu slavă și cu strălucire!


Suflet al meu, pe Dumnezeu, Să-L binecuvintezi mereu! Doamne, Tu ești Acela care Te-areți nemărginit de mare! În străluciri ești îmbrăcat Și-n măreție-nveșmântat!


Voi povesti, pe a mea cale, De slava măreției Tale Și ne-ncetat cânta-voi eu, Minunile lui Dumnezeu.


Puternic și măreț se-arată Glasul lui Dumnezeu, căci iată,


Lucrările lui Dumnezeu, Grăbiți-vă ca să veniți Cu toții, ca să le priviți! Vai, cât este de-nfricoșat, Când El Se află aplecat Lucrând asupra tuturor Feciorilor oamenilor!


Vai, cât ești Tu de-nfricoșat, În sfântul Tău locaș. Mereu, Poporului Său, Dumnezeu Îi dă putere și tărie. Binecuvântat, Domnul fie!


Mândria domnitorilor, O-nfrânge El, biruitor. Pentru-mpărații cei pe care Pământul, drept stăpâni, îi are, Domnul din cer S-a arătat Drept Dumnezeu înfricoșat.


Cine-i ca Tine, Domnul meu, Puternic și-nfricoăștor, O, Doamne al oștirilor! Credincioșia, ne-ncetat, Pe Tine te-a înconjurat.


Domnul domnește-n veșnicie Și e-mbrăcat în măreție. Încins e cu putere mare. De-aceea, lumea este tare, De-a Lui putere îmbrăcată, Ca să nu fie clătinată.


Vântul din nord, când îl simțești, Vei ști că ploaia-l însoțește; O limbă care clevetește, Întotdeauna e urmată Numai de-o față supărată.


„Intră în stânci și sapă până Te vei ascunde în țărână, Pătruns de frica Domnului Și de mărimea slavei Lui!”


În peșterile cele-adânci, Care-s aflate printre stânci, Și-n crăpăturile pe care Fața pământului le are, Toți oameni au să voiască – Atunci – să se adăpostească, Mânați de frica Domnului Și slava măreției Lui, Căci Domnul are să pornească, Pământul, să îl îngrozească.


Puterea cârmuirii Lui Va fi puterea Domnului, Puterea Celui cari, mereu, Îi este Domn și Dumnezeu. În liniște-au să locuiască, Căci El o să Se proslăvească Până la marginile care Acest pământ întins le are.


Domnul este îndurător Și îndelung e răbdător, Însă tăria ce o are Este deosebit de mare. Nu-l va lăsa nepedepsit Pe cel cari, rău, s-a dovedit. Umblă-n vârtej și în furtună, Iar norii care se adună Sunt numai praful cel pe care Îl iscă ale lui picioare.


El – care este oglindirea Slavei, precum și-ntipărirea Ființei Lui, Cel care poate A ține lucrurile toate, Aflate-n cer și pe pământ, Cu-a Lui putere, din Cuvânt – O curăție a făcut, Pentru păcate, și-a șezut În locurile prea înalte, Unde urma ca să se salte, La a Măririi dreaptă stând,


Căci, „foc mistuitor”, mereu, Este al nostru Dumnezeu.”


Cari singurul este, mereu, Mântuitor și Dumnezeu, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus – Să-I fie slava-n ceruri, sus. Putere și cu măreție – De-asemeni – ale Lui să fie, Cu stăpânirea arătată, La început de vremi, odată. Pe toate, Lui I le închin, Acum și-n veci, de veci. Amin.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ