Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Iov 31:9 - Biblia în versuri 2014

9 Odraslele! Dacă se-arată Că amăgit am fost, vreodată, Eu, de femei, s-au de-i vădit Precum că eu aș fi pândit La ușă, la vecinul meu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie și, dacă am pândit la ușa semenului meu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Dacă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie și dacă am stat ascuns la ușa vecinului meu (urmărindu-i soția),

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Dacă mi-a fost sedusă inima spre vreo femeie și dacă la ușa prietenului meu am stat la pândă,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pândit la ușa aproapelui meu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Dacă mi‐a fost amăgită inima spre vreo femeie și am pândit la ușa aproapelui meu:

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Iov 31:9
16 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Când Solomon a-mbătrânit, Nevestele au reușit Ca să-l întoarcă înapoi, Plecându-și inima apoi, Spre-alți dumnezei. Inima lui N-a mai fost toată-a Domnului. Nu mai era, precum odată, Fusese David, al său tată,


Nu știți că Solomon, și el, Păcătuit-a-n acest fel? Asemeni lui, alt împărat – În lume – nu s-a mai aflat. Domnu-l pusese-n Israel, Drept împărat, pentru că El, Pe Solomon, mult l-a iubit. Dar totuși, a păcătuit, Căci ale lui soții străine L-au dus la rău, cum știți prea bine.


„Un legământ am încheiat Cu ochii mei și am jurat Că nicicând n-am să mi-i opresc, Când o fecioară-am să zăresc.


O groapă-i gura curvelor – Capcană pentru muritor – Și-acel pe care Domnul vrea Să-l pedepsească, pică-n ea.


Inima ta să n-o poftească, Cumva, pentru-a ei frumusețe. Cu-a pleoapelor bătăi răzlețe, Să nu te prindă-n mreaja ei.


Dar cine, fără a-și aprinde Haina cu care e-mbrăcat, În sânul său foc a luat?


Câte să știu m-am străduit, Că mai amară-i – am găsit – Chiar de cum moartea se vădește, Femeia care-adăpostește, În inimă, curse și lațuri Și ale cărei mâini sunt lanțuri. Omul, plăcut lui Dumnezeu, Poate scăpa de ea, mereu; Dar păcătosul este prins De lațul care ea l-a-ntins.


Ca niște caii bine hrăniți Au nechezat, nestăpâniți, După nevasta cea pe care Cel ce le e aproape-o are.”


Toți, preacurvari, s-au dovedit, Precum cuptorul încălzit De un brutar. Lemne, pe foc, El nu mai pune-apoi deloc, De când plămadă-a frământat Și până când s-a ridicat, Căci trebuință nu era Să mai ațâțe flacăra.


Dacă se va-ntâmpla, vreodată, Cu o femeie măritată Ca să curvească cineva – Deci cu nevasta altcuiva – Omul acela, negreșit, Cu moartea, fi-va pedepsit. La fel, femeia dovedită Că a curvit, e pedepsită.


Să nu poftești ce e al său: Să nu poftești la casa lui, Nici la nevasta omului; Să nu poftești, în gândul tău, Roabă sau rob, ori boul său; Măgarul lui, să nu-l poftești Și-asemenea, să nu dorești Vreun lucru care e al său – Care-i al seamănului tău.”


Mai marii Filistenilor Au mers, cu slujitorii lor, Pân’ la Dalila, și i-au spus: „Iată, argint mult, ți-am adus. O mie-o sută sicli are Ca să îți deie fiecare, Dacă, să afli, reușești – Și dacă ne dezvăluiești – În ce poate Samson a-și ține Puterea și de unde-i vine. Căci vrem apoi, să îl slăbim, Să îl legăm, să-l biruim. Află ce-ți cerem, fă cum știi Și răsplătită ai să fii!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ