Iov 28:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Ea nu poate fi, niciodată, Cu diamantu-asemănată, Cu aurul, cu vasul care Cel mai ales metal îl are În forma-n care e turnat.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁷ Aurul și cristalul nu se pot compara cu ea, și nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur pur.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Nici aurul și nici diamantul nu se pot compara cu ea; și nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Nu se compară cu aurul, nici cu cristalul și nu se schimbă cu obiecte de aur fin.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Aurul și sticla nu se pot asemăna cu ea; nu se schimbă pe scumpeturi de aur ales.

Iov 28:17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 28:16

Nici chiar pe aur din Ofir, Nici pe onix, nici pe safir.

Proverbe 16:16

Mult mai de preț e dobândirea Înțelepciunii, ca lucirea Dată de aurul curat; Pricepere de-ai câștigat, Vei fi cu mult mai fericit, Decât argint de-ai fi primit.

Proverbe 25:12

Cel înțelept este privit Cu stimă și e prețuit Ca aurul cel mai curat, De către cel ce-a fost mustrat, Dacă omul acela are Urechile ascultătoare.

Proverbe 8:10

Învățătura-mi învățați Și mai degrabă o luați Decât luați argint. Vă jur, Că decât aurul cel pur, Mai mult face știința mea, Căci preț mai mare, are ea.

Езекиел 1:22

Peste făpturi, mi se părea A fi ceva asemenea Întinsului cerurilor, Ca un cristal strălucitor Ce se afla în aer, sus, Deasupra capetelor pus.

Revelația 21:11

Iar slava Lui o-mpodobea. Lumina-n juru-i răspândită, Putea a fi asemuită Cu piatra scumpă, străvezie, Care, iaspis, părea să fie.

Revelația 22:1

„Apoi, un râu, eu am văzut, Iar apa lui, mi s-a părut A fi de-o limpezime care, Numai cristalul o mai are. Aceasta era apa vie, Ieșind din jilțul de domnie, Cari este al lui Dumnezeu, Precum și-al Mielului, mereu.

Revelația 4:6

În fața lui, jilțul avea O-ntindere, care părea De sticlă, la înfățișare, Și semăna mult, cu o mare Ce, din cristal, părea să fie. În mijloc, jilțul de domnie – Și împrejurul său – avea Patru făpturi vii. Se vedea, Cum că făpturile acele, Ochi, o mulțime-aveau, pe ele, Încât, puteau privi apoi, Și înainte și-napoi.