Iov 15:31 - Biblia în versuri 2014

³¹ Cel cari, în rău, nădejde are, Va fi-nșelat și negreșit, Cu rău doar, fi-va răsplătit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³¹ Să nu se înșele încrezându-se în deșertăciune, căci deșertăciunea îi va fi răsplata.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³¹ Să nu se înșele bazându-se pe lucruri efemere; pentru că tocmai cu acelea va fi recompensat!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³¹ Să nu se încreadă în vanitatea lui care înșală, căci deșertăciune va fi răsplata lui!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³¹ Dacă se încrede în rău, se înșală, căci răul îi va fi răsplata.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³¹ Să nu se încreadă în deșertăciune, amăgindu‐se, căci deșertăciunea îi va fi răsplata.

Iov 15:31 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 12:16

Putere și înțelepciune, El are. Stăpânire pune, Peste cel cari se rătăcește Și peste cel care voiește, Pe alții, să îi rătăcească.

Iov 31:5

De am umblat doar cu minciuna, De mi-a fugit picioru-ntr-una Numai după înșelăciune – Cum unora le place-a spune –

Iov 35:13

Zadarnic strigă – nu-i ascultă, Și nici măcar nu ia aminte Domnul, la ale lor cuvinte.

Iov 4:8

Căci după câte am văzut, În acest fel li s-a făcut Doar celor care au arat Fărădelegi și-au semănat Nelegiuiri, pe-al lor ogor, Căci ei seceră roada lor!

Psalmi 62:10

Încredere în asuprire Sau vreo nădejde în răpire, Să nu vă puneți – cumva – voi. Dacă averea crește-apoi – Iar astfel vă îmbogățiți – De ea, voi să nu vă lipiți.

Proverbe 22:8

Cine neghină-a semănat, Nelegiuire va avea De secerat; a sa nuia – Cea a nelegiuirii sale – E gata să îi iasă-n cale.

Proverbe 24:20

Căci cel de rele făcător, Lipsit este, de viitor.

Isaia 44:20

El, cu cenușă, se hrănește; Inima lui se amăgește Și-apoi, mânată de-a lui fire, Are să-l ducă-n rătăcire, Ca să nu își mai mântuiască Sufletu-apoi, să nu gândească Și o-ntrebare să își pună: „Nu am, în mână, o minciună?”

Isaia 59:4

Dreptatea, nimănui nu-i place, Iar judecăți drepte nu face Niciunul. Ei se bizuiesc Pe lucruri ce se dovedesc A fi deșarte. Nu sunt buni, Căci spun mereu numai minciuni. Răul îl nasc ei, peste fire, Și zămislesc nelegiuire.

Ieremia 37:9

„Domnul a zis: „Mă ascultați Și singuri nu vă înșelați, Zicând: „Haldeii vor pleca Și nu ne vor mai ataca! Se vor îndepărta de noi Și n-au să vină înapoi!” Vă spun dar, nu vă înșelați, Căci voi, de ei, n-o să scăpați!

Osea 8:7

Vânt, drept sămânță, au avut Atuncea când au semănat. De-aceea, când – la secerat – Oameni-aceia se adună, Au să culeagă doar furtună. Din grâu, nu vor avea un spic, Căci nu va răsări nimic. Ceea ce din pământ răsare, Făină ca să dea, nu are. Chiar de-ar ieși rodul făinii, Au să-l mănânce doar străinii.

Iona 2:8

Aceia care lipiți sânt De idoli, au îndepărtat Mila de ei. Eu, ne-ncetat,

Galateni 6:3

Dacă va crede cineva, Precum că el este ceva – Chiar dacă nu este nimic – Se-nșeală singur, pot să zic.

Efeseni 5:6

Seamă luați dar, bine, voi, Ca vorbele deșarte-apoi, Să nu vă-nșele, căci se știe, Că a lui Dumnezeu mânie, Cade pe cei ne-ascultători.