Ieremia 17:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Cei ce mă prigonesc pe mine, Plini să ajungă, de rușine, Dar eu să nu fiu rușinat! De-asemeni Doamne, Te-am rugat Să nu mă faci să tremur eu, Ci ei să tremure mereu! Doamne, adu asupra lor, Ziua nenorocirilor Și să-i lovească-ntr-o clipită A Ta urgie, îndoită!”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹⁸ Fie ca persecutorii mei să fie rușinați, iar eu să nu fiu dat de rușine! Fie ca ei să se înspăimânte, iar eu să nu mă înspăimânt! Adu peste ei ziua cea rea! Zdrobește-i de două ori mai mult.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Nu eu să suport rușine; ci să fie rușinați aceia care mă persecută! Ei să intre în panică! Dar pe mine păzește-mă de teroare! Adu peste ei reaua zi! Strivește-i de două ori mai mult!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Cei care mă urmăresc să fie făcuți de rușine, dar eu să nu fiu făcut de rușine; să se înspăimânte ei, dar eu să nu mă înspăimânt! Să vină asupra lor ziua cea rea și să-i zdrobești de două ori!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Prigonitorii mei să fie acoperiți de rușine, dar să nu fiu rușinat eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-i cu o îndoită urgie!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ Să se rușineze cei ce mă prigonesc, dar eu să nu mă rușinez; să se înspăimânte ei, dar eu să nu mă înspăimânt. Adu asupra lor ziua răului și zdrobește‐i cu o zdrobire îndoită.

Ieremia 17:18 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Iov 16:14

Bucăți, mă frânge; ne-ncetat, Asupra mea se repezește: Ca un războinic mă lovește.

Psalmi 35:4

Mereu să fie înfruntați Și să rămână rușinați Aceia care mă pândesc Și să-mi ia viața urmăresc! Să dea-napoi și să roșească Cei care moarte-au să-mi dorească!

Psalmi 35:8

Prăpădul să-i năpăstuiască, Pe ne-așteptate să-i lovească Și-n lațul ce a fost întins, Al lor picior să fie prins! În groapa lor, chiar ei să cadă, Pieirii să-i ajungă pradă!

Psalmi 40:14

Aceia ce mă urmăresc Și care, viața, mi-o pândesc, Mereu să fie înfruntați Și să rămână rușinați! Să dea-napoi și să roșească! Rușinea să îi copleșească Pe toți oameni-aceia care Caută doar a mea pierzare!

Psalmi 70:2

Să fie de rușine dați Și să rămână înfruntați Aceia cari mă urmăresc Și viața să mi-o ia doresc! Fă Doamne ca să dea-napoi Și să roșească, mai apoi, Aceia care se vădesc Cum că pieirea mi-o voiesc!

Psalmi 71:1

La Tine Doamne, caut eu A mea scăpare, tot mereu, Căci numai astfel, niciodat’, Nu voi rămâne rușinat.

Ieremia 1:17

Cu mâna lor. Dar tu, acum, Te pregătește pentru drum! Scoală! Încinge-ți coapsele Și du-te-apoi și spune-le Ceea ce am să-ți poruncesc! Fii tare, căci te însoțesc! Nu tremura în fața lor, Să nu te vadă temător, Căci altfel, te voi face Eu, De teamă-a tremura, mereu.

Ieremia 11:20

„O Doamne, Domn al oștilor, Care ești drept judecător, Tu care-n inimi poți să vezi Și cari rărunchi-i cercetezi, Mă lasă să mă pot uita Și eu, la răzbunarea Ta, Pe care Tu o pregătești În contra lor, să-i pedepsești, Căci a mea pricină, cutez, Ție să Ți-o încredințez!”

Ieremia 12:3

Doamne, Tu mă cunoști, mă vezi Și, inima, mi-o cercetezi. Astfel Tu Doamne știi prea bine Că a mea inimă-i cu Tine. De-aceea, eu Te rog apoi, Să-i iei asemeni unor oi Ce trebuie-a fi adunate Spre a fi duse și tăiate. Vreau, pentru ziua de măcel, Să-i pregătești Doamne, astfel!

Ieremia 14:17

„Spune-le-așa: „Mereu oftez Și zi și noapte lăcrimez. Din plâns, nu pot să mă opresc, Pentru că ai mei ochi zăresc Fecioara, fiica cea pe care Sărmanul meu popor o are, Cât de adânc e chinuită Și cât de greu este lovită De-o rană mare, arzătoare, Întinsă și usturătoare.

Ieremia 16:18

Iată că am să-i răsplătesc Și îndoit am să-i plătesc Pentru că au păcătuit Și pentru că au săvârșit Nelegiuiri, în țara Mea. Umplută Îmi fusese ea, Cu trupurile jertfelor Aduse idolilor lor. Mari urâciuni au săvârșit Și moștenirea Mi-au mânjit.”

Ieremia 17:13

Doamne, nădejdea cea pe care Neamul lui Israel o are! Cei ce Te părăsesc pe Tine Acoperiți sunt, de rușine.” „Cei care, de la Mine, cată – Necontenit – să se abată, Scriși au să fie, pe pământ, Că-L părăsesc pe Domnul Sfânt, Pe Cel care – din veșnicie – Este izvor de apă vie.”

Ieremia 17:16

Tu știi, prea bine, cât de mult Voit-am eu să Te ascult. M-am dovedit ascultător Și am primit să fiu păstor. N-am vrut să vină, peste fire, Zilele de nenorocire. Doamne, Tu știi că – negreșit – Lucrul acest nu l-am dorit. Cuvintele spuse de mine Știute sunt de către Tine.

Ieremia 17:19

„Domnul la mine a venit Și-n felu-acesta mi-a vorbit: „Du-te la porțile pe care Intră și ies aceia care Se dovedesc a fi-mpărați Și sunt în Iuda-ncoronați. Du-te la porțile pe care Ierusalimu-n zid le are. La porțile poporului, Du-te și astfel să le spui:

Ieremia 20:11

Însă cu mine, tot mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Ca un viteaz puternic, mare, Care în ajutor îmi sare. De-aceea, nu mă biruiesc Dușmanii cari mă prigonesc. Toți vor fi plini de umilință, Căci n-au lucrat cu chibzuință. Rușinea, peste ei lăsată, Nicicând nu va mai fi uitată!

Deuteronom 33:11

De-aceea, Doamne îl veghează! Tăria-i binecuvântează; Primește-i lucrul mâinilor, Iar șalele dușmanilor Cari împotrivă îi vor sta, Tu să le frângi, cu mâna Ta, Ca nu cumva, mai înapoi, Vrăjmașul să se scoale-apoi.”

Revelația 18:6

Răsplată, dați-i fiecare, Așa cum ea v-a răsplătit! Dați-i acuma, îndoit, Plata, la tot ce ați văzut, La faptele ce le-a făcut. Al ei potir să îl luați Și, îndoit, în el, turnați Tot ce amestecat-a ea, Și dați-i-l apoi, să-l bea!